Liderii Partidului Popular European (PPE) din Parlamentul European propun ca viitorul buget al UE, pentru perioada 2028-2034, să fie adoptat până la finalul acestui an. Această propunere vizează o creștere de 10% a bugetului față de suma de 2.000 de miliarde de euro prezentată inițial de Comisia Europeană. Siegfried Mureșan, vicepreședinte al Grupului PPE responsabil pentru buget și politici structurale, a anunțat că această mișare ar putea influența direct alocările pentru România.
Conform declarațiilor lui Siegfried Mureșan, o majorare de 10% a bugetului european ar însemna că alocarea pentru România ar crește de la 60 la 66 de miliarde de euro. Obiectivul este ca procesul de adoptare să fie cât mai rapid pentru a permite autorităților naționale, județene și locale să pregătească absorbția fondurilor. Siegfried Mureșan a subliniat necesitatea de a evita întârzierile de pregătire pe care le-au întâmpinat în exercițiile bugetare anterioare.
Pentru a acoperi acest deficit financiar, Parlamentul European a propus trei surse proprii de finanțare. Acestea includ taxarea giganților tehnologici, care au acces la 450 de milioane de consumatori europeni, suprataxarea jocurilor de noroc și taxarea tranzacțiilor cu criptomonede. Siegfried Mureșan consideră că adoptarea unui buget mai mic ar reprezenta o greșeală, având în vedere noile necesități de investiții în securitate, apărare și politici energetice pentru a reduce dependența de Rusia.
Noul buget va trebui să acopere atât prioritățile tradiționale, precum Politica Agricolă Comună și politica de coeziune, cât și noile obiective de securitate și competitivitate. Siegfried Mureșan a menționat că politica de coeziune este principalul instrument de investiții, România contribuind cu 38 de miliarde de euro la bugetul UE și absorbând cu 68 de miliarde de euro mai mult. De asemenea, s-a pus accent pe finanțarea proiectelor de infrastructură duală, care să servească atât nevoilor militare, cât și celor civile.
Ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a susținut că politica de coeziune trebuie modernizată pentru a merge mână în mână cu cea pentru competitivitate. Dragoș Pîslaru a punctat că România a înregistrat cea mai rapidă convergență la media UE, crescând de la 40% în 2007 la peste 80% în prezent. Ministrul a declarat că România este pregătită să participe la dezbaterea privind resursele proprii, cu condiția ca fondurile pentru agricultură și coeziune să rămână la același nivel.
Procesul de negociere pentru bugetul 2028-2034 implică o coordonare strânsă între Parlamentul European și Consiliul European. Dragoș Pîslaru a subliniat importanța existenței unui acord până în decembrie, pentru a permite implementarea planurilor de parteneriat naționale și regionale. Aceste mecanisme de finanțare, care au implicat în perioada precedentă sume de până la 11 miliarde de euro în România, sunt văzute ca o cale potrivită de a asigura autonomia regiunilor și managementul local.