Ambasadorii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene se reunesc miercuri pentru a discuta arhitectura viitorului buget european, într-un context de tensiuni privind dimensiunea acestuia. Negocierile se desfășoară într-un moment în care capitalele europene refuză să își mărească contribuțiile directe, iar propunerile Bruxelles-ului privind noi surse de venit nu au primit un consens clar. Această situație pune presiune pe capacitatea de a ajunge la un compromis între necesitățile noi și resursele disponibile.
Comisia Europeană a propus pentru perioada 2028-2034 un buget de aproape 2.000 de miliarde de euro, ceea ce reprezintă aproximativ 1,26% din venitul național brut al Uniunii. Totuși, o grupare de state, în frunte cu Germania, Olanda și Suedia, consideră că această sumă este prea mare. Germania, prin vocea lui Friedrich Merz, susține că Uniunea trebuie să se concentreze pe apărare și tehnologii strategice, dar fără a crește factura totală, ceea ce ar implica restructurarea cheltuielilor pentru agricultură și coeziune.
Pe de altă parte, țări precum Italia, Polonia și Spania se opun reducerilor pentru regiunile mai sărace și sectorul agricol. România se aliniază acestui grup de state care solicită finanțări consistente pentru dezvoltare. Pentru București, fondurile de coeziune sunt vitale pentru infrastructură, transport și investiții locale, în timp ce Politica Agricolă Comună rămâne o sursă esențială pentru fermieri. evenimentul este susținut de argumentul că noile prioritiare nu trebuie să înlocuiască complet vechile politici de dezvoltare.
António Costa a sublsubliniat în discuțiile sale că viitorul buget trebuie să răspundă nevoilor de securitate și competitivitate, dar fără a sacrifica agricultura și coeziunea. În acest context, președintele Consiliului European efectuează un tur al capitalelor europene, vizitând orașe precum Roma, Paris și Viena. Scopul este de a identifica liniile roșii ale celor 27 de state înainte de etapa decisivă, încercând să găsească un echilibru între capitolele de cheltuieli și noile cerințe de securitate.
Conflictul este amplificat de lipsa unui acord privind veniturile, deoarece statele membre nu doresc să își mărească contribuțiile directe. De asemenea, propunerile Comisiei Europene privind noi resurse proprii, precum taxarea emisiilor de carbon sau a deșeurilor electronice, generează opoziție. Multe guverne se tem că aceste noi taxe europene ar putea reduce veniturile care ajung acum la bugetele naționale, generând astfel o rezistență politică în fața noilor mecanisme de finanțare propuse.
În timp ce statele membre caută reduceri, Parlamentul European adoptă o poziție opusă, solicitând o anvelopă mai mare pentru a finanța simultan noile priorități și politicile tradiționale. Acordul final va depinde de unanimitatea statelor și de aprobarea Parlamentului. Obiectivul politic este finalizarea negocierilor până la sfârșitul anului, pentru a evita impactul calendarului electoral aglomerat din 2027, într-un moment în care structura financiară a Uniunii este sub intensă supunere la reforme.