Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a declarat că experiențele dure de anul acesta au generat un sentiment de urgență în Europa. Această situație evidențiază faptul că Uniunea Europeană nu este pregătită pentru efectele schimbărilor climatice, în special în ceea ce privește adaptarea locuințelor și protecția populațiilor vulnerabile. Roberta Metsola a subliniat că este esențial să nu se lase nicio iarnă să treacă fără a aborda aceste probleme după o vară dezastruoasă.
Problema pregătirii pentru crizele climatice este strâns legată de modul în care va fi configurat bugetul Uniunii Europene. Roberta Metsola a menționat că este necesară o adaptare a Cadrului Financiar Multianual pentru a răspunde acestor provocări. Aceasta vine ca o susținere a solicitărilor de lungă durată ale Parlamentului European, care urmărește o pregătire mai bună în fața crizelor care afectează continentul și resursele sale.
În cadrul declarațiilor sale, șefa legislativului european a recunoscut că abordările din trecut au fost eronate. Roberta Metsola a afirmat că a fost o greșeală tratarea economiei și a mediului ca fiind două entități complet diferite. Ea a susținut că este mult mai înțelept să se recunoască faptul că aceste două aspecte trebuie să funcționeze împreună, deoarece economia și mediul merg mână în mână.
Tema climatului va ocupa un loc central și în discursul privind Starea Uniunii, care va fi susținut de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Roberta Metsola a precizat că, deși subiectul este prezent în fiecare an, accentul va fi mult mai puternic în această ediție. Discursul va reflecta realitatea climatică traversată și impactul varăului asupra întregii regiuni europene.
Impactul fenomenelor meteo extreme a fost vizibil prin pierderile de vieți omenești și distrugerea unor sute de mii de hectare de vegetație. Scăderea debitelor fluviilor a afectat sever transporturile și sectorul energetic. De exemplu, fluviul Rin a ajuns la un nivel extrem de scăzut în Germania, obligând transportatorii să își reducă încărcătura cu 80%. De asemenea, nivelul scăzut al Dunării a forțat oprirea centralelor nucleare de la Cernavodă și Paks.
Contextul de vulnerabilitate energetică și economică este marcat de o realitate în care infrastructura actuală nu poate susține presiunea crizelor de mediu. În timp ce Europa gestionează impactul schimbărilor climatice asupra transporturilor și energiei, alte subiecte de securitate și economie rămân active. De exemplu, România este în prezent al treilea furnizor de cereale pentru Egipt, fiind într-un proces de extindere a cooperării economice pe mai multe sectoare de importanță strategică.