Situația absorbției fondurilor europene de coeziune în România a devenit un subiect de îngrijorare, având în vedere că la jumătatea anului 2026, țara a utilizat doar un sfert din resursele alocate. Datele analizate de Consiliul Fiscal indică faptul că, în contextul exercițiului financiar 2021-2027, rămân mai puțin de 18 luni până la finalul perioadei de programare, ceea ce pune presiune pe capacitatea de implementare a statului român.
Analiza cifrelor arată o rată de absorbție efectivă a fondurilor structurale și de coeziune de 28,1% pentru Programele Naționale, în timp ce pentru totalul Programelor Naționale și Regionale, cifra este de 28,1% pentru Programele Naționale și 24,6% pentru totalul Programelor Naționale și Regionale. Din alocarea totală de 31 de miliarde de euro destinată fondurilor de coeziune, România a atras doar 7,84 miliarde de euro sub formă de rambursări de la Comisia Europeană. Restul de peste 20 de miliarde de euro trebuie absorbite într-un interval scurt de timp.
O observație importantă este că, dacă se exclude Programul Operațional Transport 2021-2027, gestionat de Ministerul Transporturilor, rata de absorbție a celor 7 Programe Naționale gestionate de MIPE scade la doar 22,9%. Această scădere indică faptul că programul de transport este cel care menține media ridicată, în timp ce restul programelor sunt semnificativ în urmă. În schimb, pe segmentul PNRR, situația este mai favorabilă, cu o rată de absorbție efectivă de 55,4% la jumătatea anului 2026.
Siegfried Mureșan a explicat că întârzierile sunt cauzate de tranziția între exercițiile financiare, România concentrându-se inițial pe închiderea vechiului buget 2014-2020 și pe implementarea PNRR. Europarlamentarul a menționat că, în momentul în care Ilie Bolojan a devenit premier, rata de absorbție era sub 5%, însă aceasta a crescut la 30%. Siegfried Mureșan a avertizat că o rată de absorbție mică va face negocierile pentru viitorul buget UE, pentru perioada 2028-2034, mult mai dificile pentru România.
Consiliul Fiscal subliniază că, deși nivelurile de absorbție au fost ameliorate în ultimele luni, recuperarea întârzierilor este dificilă în cele 18 luni rămase. Totuși, accelerarea este posibilă dacă România demonstrează o voință politică fermă și utilizează regula n+3, un mecanism care permite cheltuirea fondurilor cu o întârziere de maximum trei ani. Credibilitatea țării în fața Comisiei Europene depinde de capacitatea de a demonstra că fondurile alocate sunt necesare și bine utilizate.
În contextul actual, România susține un buget european ambițios pentru perioada 2028-2034, vizând alocări consistente pentru agricultură și coeziune. Această poziție este în contrast cu dorința Germaniei și a altor state contribuente, care solicită o reducere a propunerii de buget a Comisiei, de 2.000 de miliarde de euro. Capacitatea de a absorbi fondurile actuale este esențială pentru a susține argumentele în cadrul Consiliului European de la mijlocul lunii octombrie.