România ar putea beneficia de o creștere semnificativă a alocărilor de fonduri europene, cu aproximativ 6 miliarde de euro în plus față de propunerea actuală. Această perspectivă vine din cadrul propunerii Parlamentului European privind bugetul multianual pentru perioada 2028-2034, care vizează o majorare a fondurilor totale ale Uniunii Europene cu 10%. Siegfried Mureșan, care ocupă funcția de negociator-șef pentru acest cadru financiar din partea Parlamentului European, a prezentat detalii despre această direcție de finanțare la un eveniment organizat la București.
Propunerea Parlamentului European presupune ca bugetul total să treacă de la 2000 de miliarde de euro, propuse de Comisia Europeană, la un total de 2200 de miliarde de euro. Pentru România, acest lucru ar însemna ca fondurile alocate să crească de la 60 de miliarde de euro la 66 de miliarde de euro. Siegfried Mureșan a subliniat că Parlamentul European dorește ca toți banii să fie alocați, oferind predictibilitate beneficiarilor, spre deosebire de propunerea Comisiei Europene în care o mare parte din fonduri ar rămâne nealocate.
Finanțarea acestei creșteri ar urma să fie asigurată prin trei noi surse de venit, evitând astfel creșterea contribuțiilor statelor membre care au deja deficite bugetare. Prima și cea mai importantă sursă propusă este impozitarea giganților tehnologici digitali care operează în Europa. Siegfried Mureșan a menționat companii controlate de Elon Musk, Mark Zuckerberg și Jeff Bezos, argumentând că aceștia trebuie să contribuie pentru accesul gratuit la Piața Unică Europeană și la cei 450 de milioane de cetățeni europeni.
Celelalte două mecanisme de colectare a veniturilor pentru bugetul UE includ taxarea jocurilor de noroc și a pariurilor online, precum și o taxare bazată pe profiturile generate din tranzacțiile cu criptomonede. Siegfried Mureșan a explicat că aceste măsuri sunt necesare pentru a finanța prioritățile europene, precum cercetarea, securitatea și agricultura. El a criticat statele membre care solicită reducerea bugetului, considerând că provocările actuale necesită resurse mai mari, în special în domeniile Securității, Apărării și Coeziunii.
În ceea ce privește alocarea fondurilor, poziția Parlamentului European vizează o creștere de 47% pentru sectorul fermierilor și de 35% pentru Politica de Coeziune față de planul Comisiei Europene. Siegfried Mureșan susține că rezolvarea problemelor la nivel național în cele 27 de state membre va fi mult mai costisitoare decât acțiunile coordonate la nivel european. El a subliniat că prioritățile de securitate și competitivitate trebuie să primească alocări mult mai mari decât în trecut pentru a răspunde așteptărilor cetățenilor.
Discuțiile privind bugetul european au loc într-un context în care statele membre evaluează capacitatea de rezistență financiară în fața unor provocări globale. Deciziile privind cadrul financiar multianual 2028-2034 vor determina modul în care Uniunea Europeană va gestiona investițiile în infrastructură, securitate și dezvoltare economică în următorul deceniu, influențând direct nivelul de dezvoltare al economiilor naționale, inclusiv al celei române.