România traversează o perioadă de transformare a opiniei publice, evoluând către un sentiment de euroscepticism accentuat. Conform datelor Eurobarometrului standard nr. 105, din primăvara anului 2026, societatea românească este divizată în două tabere aproape egale. În prezent, doar 48% dintre români mai manifestă încredere în Uniunea Europeană, un procent care reprezintă cel mai mic nivel înregistrat până în acest moment, în timp ce 46% dintre cetățeni nu mai au încredere în această instituție.
Percepția asupra beneficiilor apartenenței la UE este similarly fragmentată, afectând viziunea asupra economiei și stabilității naționale. Un procent de 43% dintre români consideră că apartenența la UE este un lucru bun, în timp ce 23% susțin că este un lucru rău. Mai mult, 36% dintre respondenți estimează că această integrație afectează negativ economia și nivelul de trai, iar 39% cred că impactul este negativ asupra sectorului agricol. Un alt segment de 43% asociază apartenența la UE cu fenomenul șomajului.
Încrederea în structurile de guvernare de la Bruxelles este într-un declin marcat, ceea ce reflectă o distanțare de procesele decizionale. Aproape 40% dintre cetățeni nu au încredere în Parlamentul European, iar un procent similar, de 38%, manifestă scepticism față de Comisia Europeană. De asemenea, 41% dintre români au sentimentul că interesele naționale nu sunt luate în considerare în cadrul Uniunii Europene, o problemă care afectează frecvent statele din fosta Europă de Est.
O cifră alarmantă privind viitorul țării este faptul că 51% dintre români consideră că România ar gestiona mai bine provocările viitorului dacă ar fi în afara Uniunii Europene. România se alătură astfel Poloniei, singura altă țară din UE cu o majoritate similară (55%). În acest context, încrederea în NATO, deși rămâne la un nivel de 57%, a suferit o scădere de 5 puncte procentuale față de cercetarea anterioară, iar încrederea în ONU a scăzut la 45%, în timp ce 47% nu mai au încredere în această organizație.
În ceea ce privește relația cu marile puteri, România menține o poziție distinctă față de restul continentului european. Un procent de 54% dintre români are o imagine pozitivă despre SUA, fiind singura țară din Uniunea Europeană cu o majoritate pro-americană. Această tendință contrastează puternic cu restul Europei, unde predomină anti-americanismul, și cu situația Poloniei, unde doar 43% dintre cetățeni au o imagine pozitivă despre SUA, în timp ce 50% au deja o imagine negativă.
Evoluția acestor indicatori de opinie publică are loc într-un moment de instabilitate politică internă. În acest context, Consiliul Național al PSD se reunește pentru a decide forma de implicare în Cabinetul Luca Niculescu, discutând variante precum un guvern politic, unul tehnocrat sau unul hibrid. Aceste decizii politice privind structura guvernului vin într-un cadru în care încrederea cetățenilor în partidele politice și în instituțiile de stat este supusă unor presiuni constante.