România face parte din grupul de 19 state membre care au conceput primul proiect de interes european comun în domeniul inteligenței artificiale, denumit IPCEI AI. Această inițiativă majoră este coordonată de Germania și vizează dezvoltarea unor servicii descentralizate, accesibile în comun, care să includă tehnologii de calcul și aplicații industriale inovatoare. Proiectul urmărește consolidarea suveranității digitale europene prin dezvoltarea unor capacități tehnologice care să depășească nivelul actual de performanță din economie.
Proiectul se concentrează pe întregul lanț tehnologic al inteligenței artificiale, de la modele de calcul la aplicații sectoriale specifice. Domeniile vizate includ date industriale sigure, modele de inteligență artificială și soluții care să fie eficiente din punct de vedere energetic sau interoperabile. Obiectivul principal este facilitarea utilizării acestor tehnologii în economie, oferind soluții deschise și adaptate nevoilor industriale actuale, pentru a asigura o infrastructură digitală robustă și autonomă la nivel european.
În acest proces, unsprezece state europene urmează să înceapă etapa de prenotificare a proiectelor pentru participanții direcți în septembrie 2026. Această etapă este esențială deoarece deschide faza de evaluare a ajutoarelor de stat propuse. Deși România este menționată în grupul care a conceput inițiativa, anunțul nu precizează dacă țara va fi inclusă în grupul celor 11 state care vor efectua prenotificarea sau dacă va beneficia de o finanțare directă.
Regulile de finanțare sunt stricte, deoarece orice ajutor de stat trebuie să fie justificat prin faptul că investiția nu ar putea fi realizată fără sprijin public. Comisia Europeană va verifica dacă inovația propusă aduce o valoare adăugată semnificativă și dacă beneficiile se extind dincolo de firmele sprijinite. De asemenea, se urmărește ca sprijinul să fie limitat la minimul necesar și să nu afecteze concurența pe piață sau accesul altor companii.
Mecanismul IPCEI permite statelor să susțină proiecte transfrontaliere de mare amploare, sub supravegherea autorităților naționale și a Comisiei. În cadrul acestui proces, proiectele de cercetare și dezvoltare trebuie să demonstreze o inovație majoră, nu doar simple modernizări ale unor produse existente. Sprijinul poate acoperi trecerea de la faza de pilot la scala industrială, dar nu este destinat producției de masă sau simplorelor actualizări de tehnologie.
Această inițiativă se înscrie într-un cadru mai larg de dezvoltare a infrastructurii digitale europene, care include și planuri pentru accesul la date și energie. În paralel, există un efort de accelerare a construirii centrelor de date și a îmbunătățirii accesului la resurse financiare și terenuri. Aceste strategie vizează crearea unui mediu favorabil pentru adoptarea tehnologiilor avansate de inteligență artificială în întreaga uniune.
context_missing: true