Comisia Europeană a publicat marți al șaselea Eurobarometru privind sportul și activitatea fizică, oferind o imagine asupra nivelului de mișcare în Uniunea Europeană. Rezultatele indică o evoluție pozitivă la nivel continental, însă România menține o poziție defavorabilă prin indicatori ridicați de sedentarism. Publicarea acestor date coincide cu lansarea Săptămânii Europene a Sportului, care începe miercuri, 23 septembrie, la Dublin, sub mesajul „#BeActive Your Way”.
La nivelul întregii UE, se observă o creștere generală a activității fizice față de perioada anterioară. În prezent, 38% dintre europeni afirmă că practică sport sau exerciții fizice de mai multe ori pe săptămână, un procent cu 6 puncte procentuale mai mare decât cel înregistrat în 2022. De asemenea, 9% dintre cetățeni declară că fac mișcare aproape în fiecare zi, ceea ce reprezintă o creștere de 3 puncte procentuale față de datele de acum patru ani.
Motivațiile pentru practicarea sportului s-au schimbat, punând accent pe bunăstarea psihică. Deși 44% dintre respondenți aleg sportul pentru a-și menține sănătatea fizică, o mare parte a populației îl folosește pentru relaxare sau sănătate mintală. Dacă includem relaxarea în categoria stării de bine, rezultă că 65% dintre europeni indică bunăstarea psihică drept un motiv major pentru activitate. Această tendință arată că sportul nu mai este privit doar ca o metodă de fitness.
Locurile de desfășurare ale activităților fizice prezintă variații interesante între tipurile de facilități. Parcurile și spațiile în aer liber rămân principalele preferințe, fiind utilizate de 47% dintre europeni, o cifră stabilă față de 2022. Totuși, utilizarea centrelor de fitness a crescut de la 33% în 2022 la 39% în 2026. Cea mai mare evoluție este înregistrată la „deplasarea activă”, reprezentând mersul pe jos sau utilizarea bicicletei, care a crescut de la 24% la 37%.
România confirmă un istoric de participare scăzută la activitățile sportive. În 2022, doar 20% dintre români spuneau că fac sport regulat, în timp ce 62% declarau că nu fac niciodată exerciții fizice. Această situație este mult sub media europeană, unde 38% făceau sport cel puțin săptămânal și 45% nu făceau niciodată mișcare. Datele arată un decalaj semnificativ între comportamentul populației din România și cel observat în restul Uniunii Europene.
Analiza tendințelor de sedentarism în România relevă o problemă de lungă durată, susținută și de studii academice. Între anii 2009 și 2022, ponderea persoanelor care nu făceau sport în țară a crescut de la aproximativ 53% la 64%. Această evoluție indică faptul că lipsa activității fizice este o problemă structurală, în contextul în care nivelul de participare la sport este influențat direct de nivelul de educație și de situația financiară a cetățenilor.