România și Italia coordonează un grup format din 17 state membre ale Uniunii Europene care au avertizat public asupra riscurilor generate de reducerea fondurilor destinate agriculturii și politicii de coeziune. Această inițiativă vizează protejarea resurselor în cadrul viitorului buget pe șapte ani, exprimând în același timp o opoziție clară față de poziția Germaniei în cadrul negocierilor de la Bruxelles. Documentul este adresat prim-ministrului Irlandez, Micheál Martin, în contextul președinței rotative a Consiliului UE.
Președintele Nicușor Dan a declarat că scrisoarea trimisă împreună cu celelalte 16 state urmărește un obiectiv comun: menținerea agriculturii și a coeziunii ca priorități centrale în următorul exercițiu bugetar european. Statele semnatare propun nu doar menținerea nivelului global al finanțării pentru Politica de coeziune și Politica Agricolă Comună, ci și alocarea de resurse suplimentare pentru domenii precum securitatea, apărarea, competitivitatea, conectivitatea, securitatea energetică și reziliența. Această strategie încearcă să echilibreze nevoile de dezvoltare regională cu noile cerințe de securitate.
Tensiunile dintre state sunt accentuate de o tabără rivală formată din șase țări, condusă de Germania, care solicită reduceri de câteva sute de miliarde de euro la toate nivelurile bugetare. Grupul de semnatari, care include Bulgaria, Croația, Cipru, Cehia, Estonia, Grecia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia și Spania, exercită o presiune asupra președinției irlandeze pentru a păstra cheltuielile de aproape 900 de miliarde de euro. Această sumă este esențială pentru stabilitatea proiectului de buget care urmează să fie prezentat săptămâna viitoare.
Consilierul prezidențial Valentin Naumescu a avertizat că negocierile vor fi dure și complicate, subliniind riscul unei discontinuități a finanțării europene la 1 ianuarie 2028. Pentru a evita această situație, este necesar ca noul Cadru Financiar Multianual să fie convenit până la sfârșitul anului în curs, astfel încât în 2027 să poată fi adoptată legislația de aplicare și finalizate pregătirile tehnice. Fără un acord la timp, procesul de implementare a noilor finanțări ar putea suferi întârzieri critice pentru economiile naționale.
În cadrul acestor discuții, apare și problema noilor taxe la nivel UE, numite „resurse proprii”, propuse de Comisia Europeană pentru a genera 66 de miliarde de euro pe an. Cele 17 țări cer ca aceste resurse să fie autentice, echitabile, simple și neregresive, în timp ce solicită amânarea rambursărilor datoriei acumulate în urma pandemiei de Covid-19, o sumă estimată la 25 de miliarde de euro pe an. De asemenea, grupul se opune reducerilor bugetare acordate țărilor mai bogate, cunoscute sub denumirea de „rabaturi”.
Cadrul financiar multianual (CFM) reprezintă unul dintre cele mai complexe procese de negociere de la Bruxelles, având un impact direct asupra subvențiilor pentru agricultori și a ajutoarelor pentru dezvoltare regională. În 2025, Comisia Europeană a propus un buget de aproape 2 trilioane de euro pentru perioada 2028-2034, încercând să redirecționeze sute de miliarde de euro de la agricultura și plățile regionale către noi priorități, precum apărarea și competitivitatea, fapt ce a declanșat conflictul actual.