Parlamentul European a adoptat marți un raport esențial pentru securitatea democrației europene, prin care se propune protejarea statelor membre împotriva ingerințelor străine și a atacurilor hibride. Documentul a fost aprobat cu 420 de voturi pentru, 220 împotrivă și 26 de abțineri. Eurodeputații avertizează că amenințările externe reprezintă un atac la esența proiectului european, deoarece reacția actuală a Uniunii este prea fragmentată pentru a contracara operațiunile coordonate din exterior.
Raportul identifică Rusia drept principala amenințare externă la adresa integrității democratice a Europei, menționând și alte entități precum Belarus, China, Iran și Coreea de Nord. Printre metodele de atac evidențiate se numără sabotajele fizice, atacurile cibernetice, spionajul, incendierile deliberate și bruierea semnalelor. Parlamentul cere extinderea sancțiunilor pentru persoanele și entitățile implicate în dezinformare, precum și măsuri împotriva finanțărilor politice mascate și a utilizării criptomonetelor pentru a eluda controlul surselor de bani.
O propunere centrală este crearea unui Centru european pentru reziliența democratică, o structură de expertiză independentă cu mandat clar și buget propriu. Această instituție ar trebui să coordoneze combaterea manipulării informaționale la nivel european, fără a dubla organismele deja existente. În acest context, raportul pune accent pe platformele digitale, cerând aplicarea strictă a legislației precum DSA și regulamentul privind inteligența artificială, pentru a pune la punct răspunderea rețelelor de boți.
Problema suveranității tehnologice este abordată prin cererea de a reduce dependența de actori externi, vizând în special companii americane și producătorii chinezi de hardware. Se propune o strategie de tip „Buy European” pentru a favoriza tehnologiile europene în infrastructura critică. De asemenea, s-a subliniat importanța protejării infrastructurii electorale și a combaterii deepfake-urilor. Eurodeputatul Tomas Tobé a precizat că măsurile nu vizează controlul opiniilor, ci combaterea manipulării și a ingerințelor care nu constituie libertate de exprimare.
Pentru a crește rezistența cetățenilor, Parlamentul propune investiții în educația media și în jurnalismul de investigație. Se menționează și necesitatea unor măsuri de pregătire a populației, precum exerciții periodice și crearea unei aplicații europene de alertă pentru crize. Un aspect simbolic este propunerea instituirii unei „Zile Europene a Pregătirii” pe data de 24 februarie, marcând începutul invaziei ruse asupra Ucrainei în 2022.
Comisia specială pentru Scutul european pentru democrație, care a elaborat acest raport, a fost creată special pentru a analiza intensificarea operațiunilor de manipulare și a atacurilor hibride. Această structură analizează modul în care campaniile coordonate de dezinformare sunt direcționate către statele membre ale Uniunii Europene. Obiectivul principal este consolidarea capacităților de apărare ale Europei în fața presiunii externe constante.