Guvernele mai multor state europene pregătesc o nouă rundă de modificări ale legislației Uniunii Europene privind migrația, la doar trei luni de momentul în care Pactul privind migrația și azilul a intrat în vigoare. Această mișcare de reformare a reglementărilor actuale este discutată de miniștri din aproximativ 18 țări, care includ atât state membre, cât și nemembre ale UE, precum Regatul Unit. Reuniunea centrală pentru aceste discuții va avea loc sâmbătă, la Munchen, sub coordonarea ministrului german de Interne, Alexander Dobrindt.
Pe agenda întâlnirii de la Munchen se află o solicitare oficială adresată Comisiei Europene pentru a prezenta, până la jumătatea anului 2027, un pachet legislativ axat pe simplificarea procedurilor. Printre propunerile de modificare analizate se numără simplificarea proceselor de azil și facilitarea revocării statutului de protecție în anumite situații specifice. O astfel de măsură ar viza, de exemplu, persoanele care au fost condamnate pentru infracțiuni grave, urmând ca acestea să fie returnate. Totodată, se dorește crearea unei baze juridice pentru utilizarea inteligenței artificiale în procesul de interpretare a cazurilor de azil.
O altă direcție de reformă vizează eficientizarea procesului de verificare și extinderea bazei de date Eurodac prin includerea informațiilor colectate în timpul verificărilor. Această extindere ar permite autorităților naționale să dețină o evidență mult mai cuprinzătoare a persoanelor care intră în sistemul de migrație al Uniunii Europene. Discuțiile de la Munchen servesc drept pregătire pentru reuniunea miniștrilor de Interne ai UE de la Luxemburg, programată pentru săptămâna viitoare, și pentru summitul european din octombrie, unde migrația va fi un subiect major.
În paralel, statele europene susțin implementarea unor măsuri mai stricte, inclusiv un nou cadru privind returnările care ar permite înființarea unor centre în țări din afara UE. Germania, Austria, Danemarca, Grecia și Olanda au convenit deja, la începutul lunii septembrie, asupra unui model și a unui calendar pentru aceste centre, unde migranții aflați ilegal în UE ar putea fi transferați înainte de deportare. Discuțiile vizează și o revizuire a mandatului Frontex, agenția care ar putea primi atribuții suplimentare pentru cooperarea cu statele din afara UE și roluri extinse în monitorizarea dezinformării de pe rețelele sociale.
Pactul privind migrația și azilul a fost anterior rezultatul unui compromis dificil între statele situate la frontierele externe ale Uniunii Europene și țările din nordul și vestul blocului comunitar. Redeschiderea unor elemente ale acestui acord riscă să reactiveze disputele politice care au complicat negocierile inițiale ale pactului. În acest context, transformarea procedurilor și gestionarea mai strictă a returnărilor reprezintă puncte de tensiune între diversele capitale europene.
În cadrul Uniunii Europene, deciziile privind migrația și gestionarea frontierelor sunt adesea subiectul unor negocieri complexe între statele membre, care caută să echilibreze securitatea frontierelor cu normele de protecție internațională. Procesul de reformare a Pactului privind migrația și azilul reflectă încercarea de a adapta legislația la realitățile actuale de pe teren, într-un context de presiune constantă asupra sistemelor de primire și de control al migrației.