Comisia Europeană a anunțat joi că amână implementarea oricărei legislații naționale care vizează interzicerea accesului minorilor la rețelele sociale. Această decizie, comunicată prin intermediul AFP, vizează amânarea măsurilor cu cel puțin un an pentru a preveni duplicarea normelor europene care sunt în prezent în proces de discuție. Autoritatea europeană dorește astfel să evite situația în care regulile naționale ar intra în conflict cu reglementările comune ale Uniunii Europene.
Decizia a fost luată după ce Austria a notificat Bruxelles-ul despre intenția sa de a interzice accesul minorilor la platformele sociale. Deoarece alte state membre analizează și ele legislații similare, Comisia Europeană urmărește o abordare armonizată în întreaga Europă. Un purtător de cuvânt al Comisiei a subliniat că toți copiii din UE merită același nivel de siguranță online, evitând astfel o proliferare necontrolată a legilor diferite în fiecare stat.
Purtătorul de cuvânt Thomas Regnier a explicat faptul că fragmentarea pieței unice ar face reglementările imposibil de aplicat. Dacă fiecare stat ar adopta grupuri de vârstă diferite și legi proprii, procesul ar deveni extrem de complicat. Proiectul de lege privind protecția copiilor online, numit „Legea copiilor”, a fost propus la mijlocul lunii septembrie și trebuie aprobat de Parlamentul European și de cele 27 de state membre.
Presiunea politică pentru protejarea minorilor crește din cauza riscurilor precum hărțuirea sexuală, dependența de ecrane, tulburările de alimentație sau lipsa somnului. În Franța, o lege care interzicea rețelele sociale pentru cei sub 15 ani a fost anulată de Consiliul Constituțional pentru că încălca libertatea de exprimare. Președintele Emmanuel Macron a promis însă o nouă lege robustă din punct de vedere juridic până în primăvara anului 2027.
Proiectul Comisiei nu prevede o interdicție generală, ci un acces diferențiat în funcție de vârstă. Pentru copiii sub 13 ani, accesul ar fi posibil doar prin conturi controlate de părinți. Pentru cei între 13 și 15 ani, se propun conturi de tip introductiv, cu limitări privind timpul petrecut în fața ecranelor și contactul cu persoane necunoscute. După vârsta de 15 ani, adolescenții ar putea gestiona propriile conturi.
Această dezbatere privind protecția minorilor are loc într-un context în care relația României cu instituțiile europene rămâne un subiect central. În timp ce negocierile cu Comisia Europeană pentru fondurile PNRR continuă, deciziile de la Bruxelles privind reglementările sociale afectează direct societatea. În România, majoritatea cetățenilor susțin limitarea accesului copiilor la internet, reflectând o preocupare majoră pentru siguranța generațiilor tinere în mediul digital.