Comisia Europeană a clarificat poziția instituției privind noile reguli de pregătire pentru crizele alimentare, subliniind că statele membre nu vor fi obligate să constituie stocuri strategice de alimente. În cadrul Comisiei pentru agricultură a Parlamentului European, s-a precizat că Uniunea Europeană nu va crea o rezervă alimentară proprie la nivel central. Obiectivul reformei propuse pentru perioada de după 2027 este de a asigura coordonarea și transparența între statele membre în cazul unor situații de criză grave.
Statele membre vor avea obligația de a adopta planuri naționale de pregătire și răspuns pentru securitatea aprovizionării cu produse agricole. Aceste planuri trebuie să fie adaptate profilurilor de risc și structurilor administrative specifice fiecărei țări. Documentele naționale vor trebui să identifice vulnerabilitățile lanțurilor de aprovizionare, să stabilească mecanisme de monitorizare și să permită agregarea informațiilor despre stocurile de produse esențiale. În acest proces, fiecare stat va desemna o autoritate națională responsabilă pentru coordonarea acestor acțiuni.
Deși pregătirea este obligatorie, constituirea efectivă a rezervelor de hrană rămâne o decizie la nivel național. Brigitte Misonne, directoare interimară pentru piețe în DG AGRI, a explicat că decizia de a păstra sau nu astfel de rezerve depinde de infrastructura și capacitatea de producție a fiecărei țări. Dacă un stat decide voluntar să mențină rezerve, acestea trebuie integrate în planul național și administrate astfel încât să nu distorsioneze piața. Achizițiile și eliberarea produselor vor trebui efectuate la prețurile pieței.
Noua reformă urmărește evitarea transformării rezervelor într-un instrument de intervenție economică, spre deosebire de vechile stocuri de intervenție din cadrul Politicii Agricole Comune. Rolul rezervelor strategice va fi limitat strict la gestionarea perturbărilor grave ale aprovizionării. Comisia a insistat că aceste noi mecanisme nu trebuie confundate cu instrumentele folosite în trecut pentru influențarea prețurilor agricole sau pentru susținerea artificială a pieței. Transparența va fi asigurată prin solicitarea de informații în timp real despre stocurile publice și private.
Dimensiunea europeană a acestui proces va fi reprezentată de consolidarea mecanismului EFSCM, care reunește autoritățile, producătorii și comercianții din lanțul alimentar. În situații de urgență, Comisia va putea coordona mecanisme voluntare de solidaritate, permițând unui stat care deține rezerve să le pună la dispoziția altuia în caz de penurie severă. Brigitte Misonne a menționat că valoarea adăugată a intervenției europene constă în această capacitate de coordonare și în imaginea clară asupra riscurilor din cadrul pieței unice.
Propunerea face parte din reforma cadrului agricol pentru perioada de după 2027 și urmează să fie negociată de Parlamentul European și Consiliu. Această reformă intervine într-un context în care securitatea aprovizionării devine o prioritate majoră pentru statele membre. Deși planurile naționale vor deveni o componentă obligatorie a cadrului european, modul de gestionare a stocurilor va rămâne un subiect de decizie pentru guvernele naționale, adaptat nevoilor locale specifice.