Dreptul de veto utilizat de statele membre ale Uniunii Europene a devenit un instrument de presiune politică tot mai frecvent în ultimii ani. Această practică afectează direct procesele de aderare ale țărilor candidate, transformând negocierile tehnice în platforme de revendicări naționale. Situația este marcată de blocaje care vizează de la dispute istorice și teritoriale până la protecția minorităților sau plăți financiare între statele vecine.
Muntenegru se află în centrul unei tensiuni diplomatice, având perspectiva de a deveni membru UE la începutul anului 2028. Totuși, Croația amenință cu un veto dacă nu sunt îndeplinite opt cerințe specifice formulate de guvernul de la Zagreb. Printre revendicări se numără plata a aproximativ 2,4 miliarde de euro pentru activele fostei armate iugoslave, clarificarea soartei croaților dispăruți și despăgubirea foștilor prizonieri din lagărele din timpul războaielor iugoslave din anii 1990.
Ungaria a jucat un rol semnificativ în blocarea procesului de aderare al Ucrainei prin decizii politice interne. Viktor Orbán a împiedicat deschiderea primului grup de capitole de negociere, invocând necesitatea protejării minorității maghiare din Transcarpatia. Chiar și după ce succesorul său, Péter Magyar, a ridicat parțial acest veto în iunie 2026, procesul a continuat să fie îngreunat până când guvernul ungar a renunțat la blocaje după adoptarea unei legi ucrainene privind drepturile minorităților.
Macedonia de Nord reprezintă cel mai dur afectat candidat, experimentând blocaje prelungite de peste un deceniu. După ce Grecia a blocat procesul timp de 13 ani din cauza disputei privind numele statului, Bulgaria a introdus un nou obstacol în noiembrie 2020. Sofia contestă existența unei națiuni macedonene distincte, considerând limba macedoneană un dialect bulgar, ceea ce a dus la un impas care persistă în ciuda compromisurilor negociate anterior.
Alte state candidate, precum Serbia și Albania, se confruntă cu rezistențe similare din partea unor state membre. În cazul Serbiei, opt state, inclusiv Croația, s-au opus deschiderii unor noi capitole în iulie 2026, invocând probleme legate de statul de drept și corupție. Totodată, Grecia a amenințat în iunie 2026 că va bloca procesul de aderare al Albaniei dacă drepturile minorității grecești, în special cele de proprietate, nu vor fi protejate corespunzător.
În prezent, la Bruxelles se discută reformarea mecanismului de extindere pentru a evita paralizia cauzată de unanimitate. La începutul lunii octombrie 2026, Comisia Europeană a propus ca deciziile privind deschiderea negocierilor să fie luate prin majoritate calificată. Totuși, această reformă structurală se lovește de paradoxul sistemului actual, deoarece implementarea unui nou model de vot necesită, la rândul său, aprobarea prin unanimitate a tuturor statelor membre.