Paul al României, bărbat de 78 de ani cu cetățenie britanică, a solicitat Curții de Apel din Paris să blocheze predarea sa către România. În fața magistraților, acesta a declarat că este victima unei persecuții care durează de 30 de ani. Cererea sa de suspendare a executării este fundamentată pe motive umanitare, având în vedere starea sa de sănătate precară, marcată de patologii neurologice și cardiace grave.
Avocații săi, Miriame Laichi, Patrick Ramael și Elie Salhab, au încercat să obțină eliberarea bărbatului după ce acesta fusese încarcerat. În cadrul pledoarului, Patrick Ramael a avertizat instanța că, dacă decizia de predare este menținută, Paul al României va părăsi Franța pe targă, dar se va întoarce rapid într-un sicriu. Acesta a susținut că dosarul are un caracter pur politic și a denunțat grave disfuncționalități în cadrul justiției franceze.
Echipa de apărare a susținut că există o încălcare a secretului deliberării de către Curtea de Casație. Conform afirmațiilor acestora, presa și guvernul român ar fi avut cunoștințe despre deciziile instanței înainte ca apărarea să poată reacționa. Avocații contestă astfel procedurile legale, susținând că procesul de predare este marcat de nereguli care afectează dreptul la o apărare echitabilă în fața autorităților franceze.
Pe de altă parte, procuroarea generală a respins posibilitatea de a reveni asupra deciziei de predare către București. Aceasta a susținut că toate elementele medicale au fost deja analizate și luate în considerare în procesul de judecată. Conform poziției oficiale, patologiile suferite de Paul al României pot continua să fie tratate în cadrul sistemului medical din România, fără a compromite siguranța sa.
Paul Philip al României este acuzat că a colaborat cu o bandă de escroci începând din anul 2006 pentru recuperarea unor proprietăți revendicate ca moștenitor al familiei regale. În decembrie 2020, Înalta Curte de Casație din România l-a condamnat la 3 ani și 4 luni de închisoare pentru trafic de influență și complicitate. Dosarul implică 18 persoane condamnate și un prejudiciu estimat de minim 145 milioane de euro.
Cazul acestui descendent al lui Carol al II-lea reflectă o dispută juridică de lungă durată între autoritățile române și sistemul judiciar francez. Deși o primă cerere de predare fusese respinsă anterior de Curtea de Apel din Paris pe motiv că mandatul avea un caracter disproporționat, Curtea de Casație a validat ulterior transferul. Decizia finală privind suspendarea executării va fi pronunțată pe data de 4 noiembrie.