O inițiativă cetățenească de amploare, numită Codul Răspunderii pentru Mandatul Public, propune introducerea unor mecanisme stricte de sancționare a demnitariilor care produc pierderi bugetare. Propunerea vizează transformarea modului în care funcționarii publici și aleșii răspund pentru deciziile luate, în special în cazurile de nepotism, nepricepere sau rea-voință. Inițiatorii susțin că, de 35 de ani, cetățenii sunt cei care plătesc consecințele greșelilor comise de cei aflați la conducere.
Documentul propus de Daniel Dumitru Ionașcu, Sorin Ovidiu Bălan și Andrei Alexandru Păunescu impune patru piloni fundamentali pentru schimbarea regulilor jocului în administrația publică. În primul rând, orice numire politică trebuie publicată cu cel puțin 30 de zile înainte, incluzând CV-ul candidatului și informații despre rudele până la gradul 3. Această măsură are scopul de a combate „pilele” și de a asigura transparența în procesul de selecție a persoanelor care ocupă funcții publice.
Un al doilea mecanism este introducerea răspunderii solidare, prin care persoana care realizează o numire răspunde „cot la cot” cu subordonatul său în cazul în care acesta comite fraude. De asemenea, inițiatorii cer ca prejudiciul creat de un demnitar să fie plătit din averea sa personală, nu din bugetul instituției sau al statului. Această prevedere urmărește ca pierderile financiare să fie recuperate direct de la cei care au greșit, protejând astfel banii contribuabililor.
Ultimul punct major al inițiativei vizează dreptul cetățenilor de a revoca un demnitar prin vot. Dacă 25% dintre cei care au votat o persoană semnează pentru plecarea acesteia din funcție, demnitarul trebuie să fie înlăturat imediat. Această procedură ar preveni situațiile în care aleșii rămân în funcție ani de zile, în ciuda lipsei de încredere a electoratului, așteptând doar următoarele alegeri pentru a fi sancționați de public.
Propunerea este susținută de 100.000 de cetățeni care doresc să forțeze adoptarea legii în Parlament, în temeiul art. 74 din Constituția României. Inițiatorii subliniază că acest Cod nu este anti-partid, ci este un instrument pro-cetățean care se aplică tuturor entităților politice, indiferent dacă acestea se află la guvernare sau în opoziție, vizând eliminarea imunității de facto a celor numiți în funcții.
În România, gestionarea banului public este un subiect de intens dezbatere, în contextul unor discuții oficiale privind disciplina financiară și utilizarea eficientă a resurselor de către guvern. Deși autoritățile menționează necesitatea unei utilizări înțelepte a fondurilor, inițiatorii acestui Cod consideră că sistemul actual permite crearea de instituții fantomă și de datorii care vor fi moștenite de generațiile viitoare.
context_missing: false