Consumul de alimente ultraprocesate poate influența direct modul în care funcționează creierul copiilor și contribuie la creșterea în greutate, conform unui studiu recent. Cercetătorii de la Keck School of Medicine of the University of Southern California (USC) au descoperit că acești copii sunt mai predispuși să fie atrași de stimulul alimentației, ceea ce poate duce la obezitate. Rezultatele studiului sugerează o legătură între modul de procesare a alimentelor și reacțiile neurologice ale minorilor.
În cadrul cercetării, echipa de la USC a analizat un grup format din 46 de copii cu vârste cuprinse între 7 și 10 ani. La începutul studiului, toți participanții aveau o greutate considerată normală. Pentru a observa schimbările, cercetătorii au utilizat tehnologia MRI (magnetic resonance imaging) pentru a monitoriza activitatea cerebrală a acestora în timp ce priveau imagini cu alimente atractive, precum cartofi prăjiți sau prăjituri.
Pe lângă monitorizarea cerebrală, echipa a analizat riguros dietele copiilor și a efectuat măsuri fizice specifice. Aceștia au calculat indicele de masă corporală (IMC), au măsurat procentul de grăsime corporală și circumferința taliei. Toate aceste măsurători au fost repetate după exact un an de la prima evaluare, pentru a observa evoluția fizică a participanților în raport cu obiceiurile lor alimentare și activitatea cerebrală înregistrată.
Rezultatele au indicat faptul că minorii care consumau mai multe alimente ultraprocesate prezentau o activitate crescută în zona striat dorsal. Această parte a creierului este responsabilă pentru procesele de recompensă, motivare și răspunsul la experiențele care oferă satisfacție. Mai mult, această activitate cerebrală mai puternică în regiunea menționată a fost corelată direct cu creșterea masei corporale și a procentului de grăsime în decursul anului de observație.
Analiza a arătat că luarea în considerare a activității cerebrale legate de recompensă a redus cu 31% asocierea dintre alimentele ultraprocesate și indicele de masă corporală (IMC). De asemenea, asocierea cu procentul de grăsime corporală a fost redusă cu 44%. Totuși, cercetătorii subliniază că studiul este unul observațional și implică un număr limitat de copii, deci nu poate stabili o legătură directă de tip cauză-efect fără studii suplimentare.
Problema nutriției în copilărie este o temă de sănătate publică majoră, având implicații atât asupra sănătății fizice, cât și pe cea mintală. Deși produsele ultraprocesate sunt adesea ieftine și ușor de găsit, accesul la alimente minim procesate este esențial pentru prevenirea obezității. Intervenția timpurie a părinților și îmbunătățirea calității dietei pot juca un rol crucial în susținerea sănătății pe termen lung a minorilor.