Un studiu pe parcursul a 12 ani a relevat o legătură surprinzătoare între consumul de brânză și încetinirea proceselor de îmbătrânire a creierului. Cercetătorii au monitorizat peste 1.600 de persoane, observând că cei care consumau cantități mai mari de acest aliment prezentau o reducere mai lentă a volumului unor regiuni cerebrale specifice. Această descoperire vine ca un contraargument pentru anumite regimuri alimentare care recomandă limitarea consumului de brânză pentru protejarea sănătății neurologice.
Analiza detaliată a arătat că persoanele cu un consum ridicat de brânză au avut o diminuare mai lentă a materiei cenușii și a hipocampului, zona responsabilă de memorie și învățare. De asemenea, acest aliment a fost asociat cu o extindere mai lentă a ventriculelor cerebrale, care sunt cavități pline cu lichid ce tind să se mărească odată cu reducerea țesutului. Rezultatele RMN au indicat și mai puține hiperintensități ale substanței albe, semne care reflectă afectarea țesutului cerebral.
Cercetarea a fost realizată pe un eșantion de 1.647 de adulți din cadrul Framingham Heart Study Offspring, participanți cu o vârstă medie de 60 de ani. Monitorizarea a avut loc între 1999 și 2019, folosind examinări RMN pentru a urmări modificările structurale ale creierului. La începutul studiului, niciun participant nu prezentase demență sau antecedente de accident vascular cerebral, permițând observarea evoluției naturale a structurilor cerebrale pe parcursul deceniului.
Studiul a analizat și impactul dietei MIND, un regim care combină principiile dietei mediteraneene cu recomandări pentru reducerea tensiunii arteriale. Rezultatele generale au arătat că respectarea mai strictă a acestei diete este asociată cu o pierdere mai lentă de țesut cerebral. O creștere a scorului dietei cu trei puncte a fost corelată cu o reducere de aproximativ 20% a ritmului de pierdere a materiei cenușii, echivalentul a circa 2,5 ani de îmbătrânire cerebrală întârziată.
Pe lângă brânză, cercetătorii au identificat și alte alimente cu efecte pozitive, precum fructele de pădure și carnea de pasăre. În schimb, consumul de dulciuri și alimente de tip fast-food prăjit a fost legat de o extindere mai rapidă a ventriculelor și de o pierdere accentuată a volumului hipocampal. Interesant este că studiul a identificat și rezultate neașteptate pentru cerealele integrale, care au fost asociate cu unele modificări cerebrale nefavorabile, deși autorii nu au stabilit o cauzalitate directă.
Deși asocierile sunt semnificative, specialiștii subliniază că studiul este unul observațional și nu demonstrează că brânza protejează direct neuronii sau previne bolile neurodegenerative. Cercetarea nu oferă o recomandare de creștere a consumului de brânză și nu stabilește o cantitate optimă pentru protecția creierului. Rezultatele indică doar faptul că relația dintre alimentație și sănătatea cerebrală este mult mai complexă decât s-a crezut anterior în cadrul studiilor nutriționale.