România se află într-o poziție critică la nivelul Uniunii Europene în ceea ce privește numărul de mame adolescente, alături de Bulgaria. Această situație îngrijorătoare este cauzată, conform specialiștilor, de lipsa educației pentru sănătate, atât în mediul școlar, cât și în cel familial. Expertiza medicală indică faptul că tinerii nu primesc informațiile necesare pentru a înțelege procesele biologice și pentru a lua decizii responsabile.
Datele prezentate de dr. Adriana Melnic, medic de familie și medic primar de sănătate publică și management la Centrul Regional de Sănătate Publică Cluj, subliniază gravitatea fenomenului. Se estimează că, în ultimii cinci ani, peste 88.000 de copii s-au născut din mame adolescente. Din acest total, peste 3.600 de copii sunt născuți din mame care aveau sub 15 ani, ceea ce reprezintă un indicator extrem de îngrijorător pentru sănătatea publică.
Analiza statistică arată că, în România, unul din nouă copii se naște dintr-o mamă cu vârsta sub 19 ani. Dr. Eugenia Bratu, șeful Secției de promovare a sănătății din cadrul INSP, a subliniat că situația fetelor sub 15 ani este și mai gravă. Această realitate este strâns legată de deficitul de informare privind educația sexuală, care ar trebui să fie o componentă integrantă a educației primite de tineri.
Dr. Eugenia Bratu a explicat faptul că există o rezistență culturală în societatea română față de aceste subiecte. Mulți părinți manifestă temeri nejustificate, crezând că oferirea de informații despre educația sexuală va încuraja activitatea sexuală precoce a tinerilor. Totuși, medicul a precizat că o informare corectă înseamnă înțelegerea propriului corp, cunoașterea riscurilor și capacitatea de a acționa la momentul potrivit.
Problema este accentuată de faptul că opiniile societății rămân extrem de împărțite atunci când vine vorba de implementarea educației sexuale la școală. Din cauza acestor dezbateri, copiii nu beneficiază de acces suficient la informații utile pentru sănătatea lor. Lipsa unui cadru educațional unitar și dialogul deficitar în cadrul familiilor lasă adolescenții fără instrumentele necesare pentru a preveni sarcinile precoce și riscurile asociate.
În cadrul sistemului de sănătate publică, gestionarea acestor probleme necesită o abordare integrată a educației și a prevenirii. În România, cadrul legislativ și social privind educația sexuală a fost subiectul unor dezbateri intense în trecut, influențând modul în care instituțiile de învățământ și familiile abordează subiectele legate de sănătatea reproductivă și dezvoltarea adolescenților.