Fostul președinte al CNAS, Horațiu Moldovan, a reacționat joi la acuzațiile lansate de ministrul Sănătății, Alexandru Rogobetre, privind starea financiară a sistemului de sănătate. Moldovan respinge afirmațiile care indică existența unor facturi neplătite în valoare de 30 de miliarde de lei, lăsate în urmă de administrația sa. Acesta susține că o astfel de acuzație de o asemenea amploare necesită dovezi clare și verificabile, nu doar declarații publice făcute în fața presei.
Horațiu Moldovan a criticat modul în care ministrul Alexandru Rogobetre a prezentat situația, invocând o criză majoră în sănătate din ultimii 10 ani. Fostul lider al CNAS subliniază că un om de stat are obligația de a explica cifrele în mod transparent atunci când vorbește despre moștenirea lăsată de alții. El a cerut o comparație reală între incompetența pe care ministrul o atribuie celor din trecut și competența proprie, solicitând dovezi pentru orice acuzație de dezastru.
În cadrul explicațiilor sale, Horațiu Moldovan a făcut o distincție tehnică între nevoile de finanțare viitoare și restanțele reale. El a precizat că sumele necesare pentru cheltuielile din lunile următoare nu trebuie confundate cu facturile care ar trebui deja achitate. Mai mult, fostul președinte a subliniat că o factură pentru care termenul de plată nu a expirat nu poate fi considerată o restanță, criticând astfel interpretarea cifrelor de către ministru.
Fostul președinte a comparat situația financiară de la CNAS din perioada actuală cu cea pe care a găsit-o în anul 2024. El susține că restanțele reale au fost reduse la zero până la finalul anului 2025, contrar celor raportate de Alexandru Rogobetre. Moldovan a insistat că publicul trebuie să înțeleagă exact ce sume sunt de plată, ce plăți au întârziat efectiv și care este necesarul real de bani pentru perioada ce urmează.
Conflictul dintre Horațiu Moldovan și Alexandru Rogobetre pune în evidență tensiunile din gestionarea fondurilor pentru sănătate. Disputa se concentrează pe interpretarea unor cifre masive care pot influența percepția publică asupra stabilității sistemului medical. În loc de lozinci, fostul președinte solicită o clarificare a termenilor financiari pentru a evita confuzia între bugetele planificate și datoriile efective ale instituțiilor de sănătate din țară.
Gestionarea bugetelor în sectorul public rămâne un subiect de intensă dezbatere în România, în contextul în care instituțiile de control și ministerele oferă adesea date divergente. În sistemul de asigurări de sănătate, diferențele de interpretare între necesarul de decontare și restanțele de plată pot genera controverse politice semnificative. Această situație afectează modul în care cetățenii percep stabilitatea serviciilor medicale și capacitatea statului de a onora obligațiile financiare față de spitale.