Impactul încălzirii globale asupra sănătății umane a accelerat semnificativ în deceniul de după semnarea Acordului de la Paris din 2015. Conform raportului Lancet Countdown, media anuală a deceselor cauzate de căldură a înregistrat o creștere de aproape 36%, evidențiind o evoluție mult mai rapidă față de perioada anterioară acestui moment istoric. Studiul a fost publicat miercuri, ca pregătire pentru conferința ONU COP31 programată pentru luna noiembrie.
În anul 2023, care a fost cel mai cald an din perioada analizată, căldura extremă a fost responsabilă pentru un număr record de 710.000 de decese. Această cifră depășește numărul de victime provocate de boli precum malaria sau HIV. Analizele arată că peste 70% dintre aceste decese au fost atribuite direct încălzirii provocate de activitatea omului, în condițiile în care, fără schimbările climatice, bilanțul ar fi fost de aproximativ 200.000 de morți.
Pe parcursul perioadei 2016-2023, aproape 3 milioane de decese au fost legate de schimbările climatice, afectând grav și stabilitatea economică. În ultimii trei ani, pierderile de productivitate ale muncitorilor au depășit pragul de un trilion de dolari în fiecare an. Pe lângă impactul direct asupra vieții, seceta severă a afectat aproape 52% din suprafața uscată a planetei în anul 2025, marcând al doilea cel mai ridicat nivel înregistrat.
Deși investițiile în energie curată au atins un record în 2025, fiind aproape dublul celor direcționate către combustibili fosili, situația rămâne critică. Combustibilii fosili asigură încă peste 80% din energia utilizată la nivel mondial. Cei mai mari 100 de producători de petrol și gaze ar putea depăși până în 2040 cu 150% nivelul de producție care ar fi compatibil cu limita de 1,5°C, conform estimărilor actuale.
Marina Romanello, directoarea executivă a Lancet Countdown, a subliniat că efectele schimbărilor climatice cresc mai repede decât capacitatea de reacție a lumii. Deși există progrese în energia curată și în pregătirea sistemelor de sănătate, acestea sunt considerate prea lente și insuficient de bine țintite. Autorii raportului solicită ca schimbările climatice să fie recunoscute oficial drept o urgență globală de sănătate de către OMS.
Evoluția indicatorilor de sănătate și climat monitorizați de organizații precum Organizația Mondială a Sănătății arată o corelație directă între degradarea mediului și creșterea mortalității. Monitorizarea atentă a rezervelor de apă subterană, care au suferit schimbări majore pe 80% din suprafața uscată începând cu anul 2003, este esențială pentru prevenirea unor crize de igienă și de siguranță alimentară la nivel global.