Administrația pentru Alimente și Medicamente din Statele Unite a aprobat, la 20 octombrie 2026, medicamentul Hibsago (bepirovirsen), destinat pacienților adulți care suferă de hepatită B cronică. Această nouă terapie este destinată persoanelor care nu prezintă ciroză și care urmează deja un tratament antiviral. Inovația majoră constă în posibilitatea ca unii dintre acești pacienți să își mențină controlul asupra infecției chiar și după ce decid să oprească administrarea tuturor medicamentelor pentru această boală.
Spre deosebire de tratamentele clasice care funcționează ca o frână pentru virus, Hibsago acționează ca un „aspirator” care țintește materialul genetic al virusului. Medicamentul blochează producerea proteinelor virale, în special a antigenului HBsAg, facilitând astfel intervenția sistemului imunitar al pacientului. Terapia se administrează prin injecții subcutanate timp de 24 de săptămâni, aproximativ 6 luni, în perioada în care pacientul continuă să ia pastilele antivirale obișnuite, urmând ca după finalizare să mai aștepte încă 6 luni.
Rezultatele studiilor clinice arată că aproximativ 19% dintre pacienții care au beneficiat de bepirovirsen au reușit să mențină controlul infecției la 24 de săptămâni după încetarea tratamentului. În aceste cazuri, antigenul HBsAg nu mai poate fi detectat în sânge, ceea ce reprezintă o formă de vindecare funcțională. Totuși, această abordare nu este pentru toți, fiind limitată la pacienți cu niveluri de antigen HBsAg de cel mult 3.000 UI/ml și care au suprimat deja ADN-ul viral.
Marinela Debu, președintele Asociației Pacienților cu Afecțiuni Hepatice din România (APAH-RO), subliniază că acest tratament reprezintă o șansă pentru cei cu viremii mici. Ea menționează că, deși este o promisiune a unei terapii cu finalitate, nu este vorba despre o vindecare pentru toți, ci despre o posibilitate de a nu mai lua medicamente pe viață. Marinela Debu a adăugat că pacienții cu stadii avansate, precum cei cu ciroză, nu pot beneficia de această nouă opțiune terapeutică.
Accesul acestui medicament în România depinde de aprobarea Agenției Europene a Medicamentului, proces care poate dura aproximativ 2 ani. Marinela Debu a exprimat îngrijorări legate de costurile care ar putea fi astronomice pentru țările din Estul Europei. De asemenea, președintele APAH-RO a semnalat că rata vaccinării a scăzut în Europa și în România după pandemie, ceea ce ridică temeri privind sănătatea viitoare a tinerilor care au rămas nevaccinați.
Hepatita B cronică rămâne o problemă de sănătate publică majoră, putând evolua către ciroză sau cancer hepatic. Conform datelor OMS, în anul 2024, aproximativ 240 de milioane de persoane trăiau cu această infecție, boala fiind asociată cu aproximativ 1,1 milioane de decese în același an. Deși există antivirale eficiente, acestea nu elimină virusul, obligând mulți pacienți să urmeze tratamente pe termen lung, uneori pe tot parcursul vieții.