Laura Codruța Kovesi a realizat un bilanț al mandatului de șapte ani la conducerea Parchetului European (EPPO), oferind avertismente grave privind viitorul instituției. Într-un interviu acordat pentru Politico, șefa EPPO a declarat că există riscuri majore ca parchetul să fie eliminat treptat prin metode subtile. Ea a subliniat că această degradare ar putea avea loc din cauza faptului că instituția își îndeplinește misiunea de combatere a fraudelor împotriva bugetului european.
Conform declarațiilor sale, procesul de distrugere a EPPO ar putea urma un tipar bazat pe trei piloni principali. În primul rând, instituția se confruntă cu o subfinanțare severă, având fonduri pentru 180 de procurori europeni delegați, deși pe hârtie ar fi necesari 230. În al doilea rând, există întârzieri constante în procesul de revizuire a regulamentului EPPO, proces care ar trebui să înceapă mult mai devreme. În al treilea rând, birocrația de la Bruxelles complică inutil activitatea prin discuții despre arhitecturi antifraudă și registre electronice, în detrimentul luptei reale împotriva criminalității organizate.
Laura Codruța Kovesi a punctat și dificultățile de colaborare cu anumite state membre și instituții. Ea a menționat că în Grecia au existat probleme legate de reînnoirea mandatelor procurorilor europeni delegați, iar în Polonia numărul acestora este de doar 15, deși se convenise asupra unei necesități de 24 de procurori. Totodată, în Ungaria, Comisia a propus un buget care reprezintă doar jumătate din suma necesară pentru funcționarea eficientă a parchetului, ceea ce afectează direct credibilitatea procesului de investigație.
O altă preocupare majoră vizează succesorii care vor prelua conducerea EPPO. Laura Codruța Kovesi s-a declarat îngrijorată de profilul unor candidați, menționând un candidat care a propus „normalizarea” EPPO și un altul care a vorbit despre menținerea unei distanțe egale între parchet și toate partidele politice. Pentru șefa actuală, ideea de a menține o distanță egală față de partide este incompatibilă cu conceptul de parchet independent, fiind un semnal de alarmă pentru autonomia instituției.
În cele din urmă, Laura Codruța Kovesi a criticat atitudinea unor politicieni de la nivelul Uniunii Europene, afirmând că aceștia se consideră uneori deasupra legii. Ea a comparat situația cu cea din România, observând că, în timp ce în statele membre cetățenii se prezintă la declarații, la Bruxelles există sentimentul că unii politicieni pot evita procurorii. Această lipsă de respect față de procedurile legale împiedică finalizarea unor cazuri importante, subminând astfel autoritatea justiției europene.
Parchetul European (EPPO) funcționează ca o instituție de investigație și procuratură responsabilă cu combaterea fraudelor care afectează interesele financiare ale Uniunii Europene. Aceasta reprezintă un mecanism central de protecție a bugetelor naționale și europene împotriva criminalității organizate, însă eficiența sa depinde direct de resursele financiare alocate și de cooperarea statelor membre în procesul de delegare a procurorilor.