Parlamentul European a adoptat, joi, 22 octombrie 2026, la Strasbourg, o rezoluție care stabilește prioritățile politice pentru conferința COP31. Prin votul realizat prin ridicare de mâini, eurodeputații au cerut accelerarea procesului de renunțare la combustibilii fosili și creșterea sprijinului financiar pentru țările vulnerabile la schimbările climatice. Această poziție politică este pregătită pentru summitul ONU care va avea loc la Antalya, în Turcia, între 9 și 20 noiembrie 2026.
În centrul cerințelor europene se află necesitatea unor calendare concrete pentru tranziția de la cărbune, petrol și gaze, inclusiv eliminarea subvențiilor și a producției acestora. Parlamentul solicită Uniunii să preia un rol de lider în negocierile pentru un tratat de neproliferare a combustibililor fosili, oferind un exemplu prin propria strategie de eliminare treptată la nivelul întregii economii. Această mișare este văzută ca o măsură de creștere a autonomiei strategice europene și de reducere a vulnerabilității la șocurile geopolitice.
Pe partea financiară, eurodeputații cer creșterea resurselor pentru țările vulnerabile, insistând pe utilizarea granturilor și a împrumuturilor în condiții foarte favorabile. Obiectivul este ca sprijinul să nu agraveze povara datoriei acestor țări și să evite dubla contabilizare a sumelor deja angajate. Rezoluția subliniază importanța obiectivului de cel puțin 300 de miliarde de dolari anual până în 2035 pentru țările în curs de dezvoltare, un angajament internațional stabilit anterior la COP29, care nu reprezintă o nouă alocare de fonduri din partea UE.
Documentul pune accent pe triplarea finanțării pentru adaptare până în 2035 și pe asigurarea unor resurse previzibile pentru fondul dedicat pierderilor și daunelor. Parlamentul solicită, de asemenea, punerea în funcțiune a mecanismului global pentru o tranziție justă, astfel încât schimbările economice să fie însoțite de sprijin pentru lucrătorii și comunitățile din regiunile dependente de industriile cu emisii ridicate. Această componentă socială vizează recalificarea și dialogul social în cadrul economiei verzi.
Poziția Parlamentului urmărește aplicarea angajamentelor climatice existente, precum dublarea ritmului anual de îmbunătățire a eficienței energetice până în 2030. Rezoluția nu are caracter legislativ obligatoriu și nu modifică automat bugetele sau legislația europeană, ci transmite prioritățile către Comisie și Consiliu. Pentru România, implicațiile vor fi legate de evoluția politicilor energetice și industriale, nu de o alocare financiară directă rezultată din acest vot de la Strasbourg.
Conferința de la Antalya va marca și lansarea celui de-al doilea bilanț global al Acordului de la Paris, prin care statele evaluează progresul climatic. O delegație de 15 eurodeputați, condusă de Lídia Pereira din grupul PPE, Portugalia, va participa la negocierile dintre 16 și 20 noiembrie. Această misiune va purta la summit poziția oficială a Parlamentului, axată pe termene clare de tranziție și protecția financiară a națiunilor afectate de criza climatică.