Parlamentul European a susținut, joi, 22 octombrie, un text privind viitorul program Erasmus+ pentru perioada 2028–2034, solicitând o finanțare de aproximativ 47,4 miliarde de euro. Decizia a fost luată în plen cu 454 de voturi pentru, 34 de voturi împotrivă și 93 de abțineri. Această sumă, calculată în prețuri curente, este menită să acopere cheltuielile pe parcursul șapte ani de activitate a programului de mobilitate europeană.
Suma propusă de eurodeputați depășește cu circa 6,56 miliarde de euro oferta inițială prezentată de Comisia Europeană. Mai exact, Parlamentul solicită 47.387.963.000 de euro, în timp ce Comisia propusese doar 40.827.000.000 de euro pentru perioada menționată. Această diferență reflectă dorința legislativilor de a asigura un sprijin financiar mai robust pentru studenți și profesioniști care doresc să profite de oportunitățile de învățare în alte state membre.
O prioritate centrală a noilor propuneri vizează adaptarea granturilor la realitățile economice din locurile de destinație. Eurodeputații cer ca bursele să reflecte costul vieții și al locuințelor, luând în calcul inflația, puterea de cumpărare și cheltuielile de transport. Obiectivul este ca sprijinul european să acopere o parte cât mai mare din costurile mobilității, reducând astfel povara financiară pentru cei care aleg să studieze sau să se formeze în altă țară.
Programul vizează și o incluziune socială mai pronunțată prin stabilirea unui obiectiv de cel puțin 20% pentru participanții cu oportunități reduse. Această măsură vizează persoanele care se confruntă cu bariere legate de venituri, situație socială, dizabilitate sau locul de proveniență. Printre domeniile prioritare se numără educația, formarea profesională, sportul și alianțelele universitare, asigurând în același timp continuitatea activităților de voluntariat prin integrarea Corpului european de solidaritate.
Textul prevede, de asemenea, consolidarea mecanismelor de monitorizare a respectării valorilor Uniunii Europene. Parlamentul susține existența unor posibile sancțiuni pentru beneficiarii care încalcă aceste principii, inclusiv posibilitatea de a recupera fondurile acordate. Aceste măsuri nu sunt reguli noi, ci reprezintă o consolidare a procedurilor existente. Raportul a fost pregătit de eurodeputatul polonez Bogdan Andrzej Zdrojewski, din PPE, și pune accent pe protejarea integrității programului.
Procesul de stabilire a bugetului multianual al UE implică încă etape importante de negociere între Parlament și Consiliul Uniunii Europene. Votul de joi nu modifică imediat bursele actuale și nu stabilește sumele sau numărul exact de beneficiari din România. Finanțarea finală și regulile de aplicare vor fi stabilite abia după finalizarea discuțiilor privind bugetul pentru perioada 2028–2034, moment în care vor fi luate decizii concrete privind alocarea resurselor.