O cercetare recentă efectuată de INSCOP Research pentru Grupul Banca Transilvania relevă o schimbare profundă în modul în care România interacționează cu cetățenii săi din afara granițelor. Conform Barometrului Diasporei, peste 56% dintre români mențin o legătură directă sau prin intermediul familiei cu persoanele care trăiesc sau au trăit în străinătate. Această conexiune nu mai este una temporară, ci face parte integrantă din structura socială a țării.
Legăturile dintre românii din țară și cei din diaspora sunt menținute prin multiple canale, de la proprietăți și active la relații profesionale și participare civică. Remus Ștefureac, CEO și fondator INSCOP Research, explică faptul că diaspora funcționează ca o prelungire organică a societății românești, nu ca o realitate izolată. Granițele s-au estompat, iar o parte importantă a populației gestionează resurse și oportunități distribuite între România și alte țări.
Din punct de vedere financiar, fluxul de capital este unul constant, deoarece peste 60% dintre cei care au trăit sau trăiesc în străinătate au trimis bani în România. Din acest segment, 33% dintre persoanele care au efectuat aceste transferuri au făcut acest lucru în mod consecvent. Destinația principală a acestor fonduri vizează nevoile familiei, acoperind cheltuieli curente, educație, sănătate, locuințe sau plata unor obligații financiare.
Familia rămâne pilonul central al acestei conexiuni, însă migrația aduce și provocări emoționale semnificative. Peste 17% dintre respondenți au copii care locuiesc în prezent în străinătate, iar 46% menționează dificultățile legate de situația copiilor care cresc fără unul sau ambii părinți. Pe lângă impactul social, aproximativ 51% dintre participanții la studiu au raportat o răcire a anumitor relații din cauza distanței.
Decizia de revenire în țară este strâns legată de factori economici și de calitatea serviciilor publice oferite. Aproape 41% dintre respondenți consideră că salariile și locurile de muncă mai bune ar putea motiva întoarcerea în România, în timp ce 32% menționează menținerea apropierii de familie. Un segment de 20% indică necesitatea îmbunătățirii condițiilor de viață și a serviciilor publice ca o condiție esențială pentru întoarcere.
Fenomenul migrației a transformat profilul demografic și social al României, influențând modul în care generațiile viitoare își planifică viitorul. În prezent, aproximativ 36% dintre respondenți își doresc ca viitorul tinerilor din familie să fie construit în România, în timp ce 29% preferă ca aceștia să locuiască oriunde le este mai bine. Această dinamică arată că atașamentul față de țară rămâne relevant, dar depinde de competitivitatea oferită de stat.