Călin Georgescu a declarat că, în cazul în care va deveni președinte, va decide redeschiderea tuturor minelor din țară. Fostul candidat la președinția României a susținut că această măsură ar putea fi implementată „în secunda zero”, oferind o viziune bazată pe exploatarea resurselor minerale tradiționale. Această poziție reflectă o abordare care prioritizează combustibilii fosili în detrimentul noilor tehnologii de producție a energiei.
În cadrul unor declarații recente, Călin Georgescu a criticat dur utilizarea energiei captate de la Soare, numind acest proces o înșelătorie. El a susținut că eolienele nu produc energie semnificativă, estimând că acestea contribuie la un nivel de doar 0,01%. Conform afirmațiilor sale, elementele primare pentru producția de electricitate sunt energia din apă și cea din cărbune, minimizând astfel rolul surselor regenerabile în mixul energetic.
Contrar viziunii lui Călin Georgescu, China a atins un punct de referință istoric în domeniul tranziției energetice. Până la sfârșitul lunii iulie 2026, capacitatea solară instalată în această țară a depășit, pentru prima dată, capacitatea de producție a energiei electrice pe bază de cărbune. Datele furnizate de Administrația Națională a Energiei arată că capacitatea fotovoltaică a atins 1,286 miliarde de kilowați, în timp ce cea a centralelor pe cărbune s-a situat la 1,285 miliarde de kilowați.
Industria solară chineză traversează o perioadă de expansiune accelerată, înregistrând o creștere a producției de energie fotovoltaică de 15,5% între ianuarie și iulie 2026 față de perioada precedentă. Investițiile masive au dus la adăugarea unei capacități record de 315 gigawați de energie solară și 119 gigawați de energie eoliană în anul 2025. Aceste tehnologii au reprezentat peste 80% din întreaga capacitate de energie electrică nou instalată în țară.
Deși energia solară a devenit principala sursă prin capacitate instalată, cărbunele rămâne o componentă esențială pentru a satisface cererea energetică a Chinei. Totuși, se observă schimbări în utilizarea acestuia, producția de energie pe bază de cărbune fiind în scădere cu aproape 2% în 2025. Această scădere este prima înregistrată în ultimii șase ani, pe fondul angajamentului Chinei de a atinge neutralitatea carbonului până în anul 2060.
Contextul energetic global evidențiază o divergență între modelele de dezvoltare ale unor puteri economice și propunerile politice din România. În timp ce marii producători de energie tind spre decarbonare, dezbaterea internă rămâne axată pe resurse tradiționale. Această situație apare într-un moment în care stabilitatea economică și gestionarea resurselor sunt subiecte sensibile pentru suveranitatea națională și securitatea energetică a statului.