Autoritățile de la Chișinău încearcă să protejeze drepturile cetățenilor din regiunea transnistreană prin metode care permit evitarea recrutării în armata separatistă. Vicepremierul Republicii Moldova pentru „reintegrare”, Valeriu Chiveri, a explicat că tinerii care au studiat în școlile cu predare în limba română aleg adesea să se mute pe malul drept al Nistrului. Această mișcare este utilizată pentru a evita serviciul militar obligatoriu impus de structurile de la Tiraspol.
Valeriu Chiveri a menționat că guvernul a oferit sfaturi profesorilor și părinților pentru ca aceștia să se înscrie la evidența militară pe malul drept. Această procedură reprezintă o posibilitate de protecție împotriva recrutării pe malul stâng, deși nu este o metodă garantată în toate situațiile. Vicepremierul a recunoscut că numărul de tineri care aleg această cale nu este foarte mare și că Republica Moldova dispune de posibilități limitate pentru a le oferi azil.
În prezent, armata transnistreană este formată din aproximativ 5.000 de militari, iar tinerii din regiune semnează adesea contracte pentru a servi în Grupul Operativ al Trupelor Ruse (GOTR). În contextul acestui sistem de recrutare, în Transnistria există 2.400 de elevi care studiază în limba română. Restul elevilor utilizează limba „moldovenească” cu grafie chirilică, o practică menținută exclusiv în regiunea separatistă de către administrația locală.
Acțiunile Chișinăului sunt uneori prezentate de propaganda rusă ca fiind activități subversive sau încercări de „românizare” forțată a populației. Totuși, din punct de vedere juridic, Transnistria este parte a Republicii Moldova, iar implicarea autorităților de la Chișinău vizează exercitarea atribuțiilor asupra unui teritoriu propriu. Organizațiile internaționale, inclusiv OSCE, confirmă statutul regiunii ca parte a Republicii Moldova, sublinind necesitatea protejării drepturilor omului.
Problema limbii și a alfabetului a fost un punct de conflict de decenii în regiune. După ce limba română a fost legiferată în 1989, alfabetul latin a fost ulterior interzis prin decret de către liderul separatist Igor Smirnov în august 1994. Deși numărul elevilor din școlile cu predare în limba română a scăzut semnificativ în trecut, în ultimul deceniu numărul acestora a început să crească ușor, în ciuda depopulării generale a zonei.
Conflictul din regiunea transnistreană a început în 1992, transformându-se dintr-o dispută politică într-unul armat care a lăsat sute de morți. După încheierea acordului de încetare a focului între președinții Boris Elțin și Mircea Snegur, a fost creată o Misiune de pacificare pe Nistru, care include și militari ruși. De atunci, regiunea rămâne o enclavă separatistă susținută de Moscova, care nu este recunoscută internațional ca stat independent.