O dispută aprinsă privind suveranitatea națională a izbucnit în Senat, în urma unor acuzații aduse Guvernului că ar ceda dreptul de veto al României în cadrul Uniunii Europene. Parlamentarii din cadrul AUR au susținut că deciziile luate în Politica Externă și de Securitate Comună (PESC) ar putea fi afectate de o trecere la votul cu majoritate calificată. Această mișare ar putea diminua capacitatea statului de a-și proteja interesele strategice în cadrul blocului european.
Declarația de protest a fost adoptată cu 64 de voturi „pentru”, în timp ce 29 de senatori din partea PNL și USR au votat „împotrivă”, iar 9 au ales abținerea. Documentul cere Guvernului să clarifice dacă Oana Țoiu a avut un mandat expres pentru a semna, la 1 septembrie 2026, o scrisoare comună a 11 miniștri de externe. Această scrisoare vizează explorarea extinderii votului cu majoritate calificată în detrimentul sistemului bazat pe unanimitate.
Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a argumentat că nu există un mandat popular pentru cedarea dreptului de a decide, susținând că nicio reprezentantă a națiunii nu a fost autorizată să renunțe la veto. În același sens, senatoarea Cristina Dumitrescu a menționat că acest drept reprezintă o garanție juridică esențială, asigurând faptul că nicio decizie europeană nu poate fi impusă unui stat împotriva voinței sale. AUR solicită prezentarea tuturor documentelor și mandatelor în termen de 15 zile.
Ministrul de Externe, Oana Țoiu, a respins vehement aceste acuzații, numind demersul o „minciună cap-coadă” și o tentativă de a fabrica scenarii anti-europene. Ea a explicat că dreptul de veto rămâne intact și că renunțarea la acesta în domeniul militar este imposibilă conform Tratatelor. Scrisoarea menționată nu anulează veto-ul, ci solicită doar ca statul care îl folosește să își explice motivele bazate pe rațiuni vitale de politică națională.
Oana Țoiu a subliniat că România are putere în UE atunci când are politicieni cu curajul să folosească acest instrument, nu doar când se plâng. Ea a amintit că blocajul aderării la Schengen a fost cauzat tocmai de utilizarea dreptului de veto de către alte state membre. Ministrul a menționat, de asemenea, că la Consiliul Afaceri Externe a fost aprobat, prin acord unanim, un pachet de sancțiuni împotriva a peste 1.500 de persoane și entități care susțin Rusia.
Discuțiile privind mecanismele de votare în cadrul Uniunii Europene reflectă tensiunile constante dintre suveranitatea națională și integrarea europeană profundă. În cadrul PESC, unanimitatea este pilonul care permite statelor membre să își protejeze interesele specifice, evitând impunerea unor decizii care ar putea contravine securității naționale. Orice modificare a acestui regim necesită procese complexe de ratificare în parlamentele naționale și respectarea unor perioade de dezbatere de șase luni.