Curtea Constituțională a decis amânarea analizei privind sesizarea depusă de Bolojan în urma conflictului juridic dintre Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție. Disputa a luat amploare după ce instanța supremă a câștigat în primă instanță împotriva Guvernului, solicitând plata unor restanțe salariale masive. Această situație a generat o controversă privind limitele de competență dintre puterea judecătorească și cea executivă în gestionarea bugetului de stat.
Bolojan a motivat sesizarea, depusă pe 2 iulie, prin faptul că instanța de judecată s-ar fi substituit puterilor executive și legislative în materie bugetară. Conform argumentelor prezentate, elaborarea proiectului de buget, rectificările și alocarea fondurilor din rezerva bugetară sunt atribute exclusive ale Guvernului și Parlamentului. Juriștii Guvernului susțin că puterea judecătorească nu deține competența tehnică sau legitimitatea de a decide modul în care se distribuie banii publici dintr-un buget general consolidat.
Conflictul a fost declanșat de acțiunea Înaltei Curte de Casație și Justiție, care a solicitat Curții de Apel București obligarea Guvernului la plata a 4,8 miliarde lei. Această sumă vizează restanțe salariale și penalități câștigate prin procese. Bolojan a subliniat că această acțiune reprezintă o ingerință directă în activitatea executivă a statului și perturbă echilibrul bugetar național, obligând Guvernul să prioritizeze un singur sector, cel din zona de Justiție.
Situația financiară este agravată de penalitățile impuse de Curtea de Apel București, care a admis acțiunea în luna mai. Guvernul și Ministerul Finanțelor sunt obligați să plătească restanțele magistraților, inclusiv prin rectificare bugetară. Dacă plata nu este efectuată în termen de 10 zile de la decizia definitivă, se aplică penalități de 1% pe zi din suma datorată, ceea ce înseamnă aproximativ 48 de milioane de lei zilnic, plus amenzi suplimentare.
Pe lângă suma de 4,8 miliarde lei solicitată de Înalta Curte, există și alte sume de aproximativ 3 miliarde de lei în zona de Parchet. Bolojan a explicat faptul că penalitățile de 1% pe zi reprezintă o sumă enormă, de circa 9 milioane de euro, care se adaugă la restanțele principale. Această presiune financiară vine într-un moment în care Guvernul încearcă să gestioneze bugetul conform limitelor legale de alocare a resurselor.
Această dispută juridică reflectă tensiunile de fond privind separarea puterilor în România, în contextul în care deciziile judecătorești pot impune modificări majore în planificarea bugetară de stat. Gestionarea restanțelor salariale prin decizii de justiție pune sub semnul întrebării capacitatea executivului de a menține controlul asupra fondurilor publice și a respecta prevederile Legii 500 din 2002 privind finanțele publice.