Luna septembrie a fost marcată de o instabilitate politică profundă în România, caracterizată de un Guvern interimar care gestionează o criză de putere. După demiterea Guvernului Bolojan, procesul de formare a unui nou Executiv a dus la un eșec parlamentar pe 30 septembrie. Cabinetul propus de Nicușor Dan, condus de Siegfried Mureșan, a obținut doar 182 de voturi, fiind respins cu 51 de voturi sub pragul necesar pentru învestire.
Tentativa de a rezolva blocajul prin desemnarea lui Siegfried Mureșan a eșuat din cauza lipsei unei majorități parlamentare stabile. Consultările de la Cotroceni au evidențiat divergențe majore între partide: PSD revendica șefia Guvernului, în timp ce PNL și USR susțineau candidatul. AUR a condiționat sprijinul de participarea la guvernare, iar UDMR a avertizat că profilul premierului nu poate compensa absența unei majorități. Această incapacitate de negociere a lăsat țara fără un Guvern cu atribuții pline.
Pe plan economic, imaginea bugetară prezintă un amestec de ajustări fiscale și presiuni financiare severe. Deși deficitul bugetar a scăzut la 2,89% din PIB, de la 4,51% în perioada similară din 2025, costul datoriei rămâne critic. Statul a plătit deja 42,05 miliarde de lei pentru dobânzi, o sumă aproape egală cu încasările din impozitul pe salarii și venit. În paralel, rezervele valutare ale BNR au suferit o scădere masivă de 4,805 miliarde de euro într-o singură lună.
Controversa legată de suveranitate a fost alimentată de relatările presei internaționale despre ambasadoarea SUA, Kimberly Guilfoyle. Discuțiile sale despre posibilitatea înlăturării unor guverne și implicarea în achizițiile de gaze naturale lichefiate au mutat dezbaterea pe o linie de protecție a intereselor naționale. Deși Romgaz a negat presiunile pentru achiziția de gaz american, situația a generat tensiuni între necesitățile comerciale și controlul asupra resurselor energetice strategice ale țării.
În sectorul public, procesul de reformă a afectat un portofoliu vast de aproape 1.900 de întreprinderi. Dintre acestea, peste o mie de companii au fost identificate pentru o posibilă restructurare sau reducere a portofoliului de stat. În același timp, presiunea socială a crescut, manifestată prin protestul crescătorilor de ovine din Piața Victoriei. Această manifestație a evidențiat dificultatea instituțiilor de a oferi soluții imediate fermierilor în absența unui Executiv cu puteri depline.
Situația financiară a statului este influențată direct de plățile către furnizorii de energie și de gestionarea fondurilor europene. În contextul în care România trebuie să finalizeze cererile de plată din cadrul PNRR, orice întârziere politică riscă să afecteze fluxul de investiții. Administrarea bugetară rămâne sub presiunea dobânzilor ridicate și a obligațiilor de plată, într-un regim de interim care limitează capacitatea de adoptare a unor reforme legislative esențiale.