Narațiunea care îl acuză pe Siegfried Mureșan că deține cetățenia germană și că lucrează pentru interesele Berlinului și Bruxellesului este una falsă. Această campanie de dezinformare a fost promovată de europarlamentarul Adrian Axinia, care l-a descris pe Mureșan drept un subordonat al instituțiilor europene. Totuși, Siegfried Mureșan a declarat încă din 2014 că nu deține cetățenia germană și că a ales să rămână cetățean român, refuzând orice tentativă de a renunța la originea sa.
În cadrul acestor acuzații, s-a susținut că Siegfried Mureșan ar fi autorul unei scrisori prin care s-ar fi cerut suspendarea a 770 de milioane de euro din PNRR pentru România. În realitate, documentul privind aplicabilitatea retroactivă a legii integrității a fost semnat de liderii grupurilor PPE și Renew, Manfred Weber și Valérie Hayer, nu de către Mureșan. Această mișare a fost menționată pentru a avertiza Comisia Europeană cu privire la riscurile pentru democrație, nu pentru a bloca fondurile.
Un alt punct abordat în dezinformări vizează poziția sa ca co-raportor pentru bugetul multianual UE 2028-2034. Deși s-a pretins că acesta lucrează împotriva intereselor naționale, raportul său propune o creștere a bugetului UE cu 10%, o poziție care este, de fapt, în contrast cu cerințele Germaniei. În timp ce Berlinul solicită o restrângere a bugetelor, Siegfried Mureșan a susținut protejarea fondurilor de coeziție și a celor destinate agriculturii.
În trecut, Siegfried Mureșan a jucat un rol activ în gestionarea unor crize, fiind raportorul Parlamentului European pentru asistența oferită în urma inundațiilor din 2018. În acel context, el a recomandat aprobarea asistenței din Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene pentru România. De asemenea, acesta a fost implicat în negocierile pentru Mecanismul de Redresare și Reziliență, context în care România a fost situată în top 5 țări din UE ca sumă alocată în raport cu PIB-ul.
Escaladarea atacurilor împotriva lui Siegfried Mureșan are loc într-un moment de instabilitate politică, după propunerea președintelui Nicușor Dan de a-l numi premier. Această situație apare în plină criză guvernamentală, în contextul în care președintele nu a reușit să impună cabinete anterioare. Totodată, aceste narațiuni de tip „colonie occidentală” sunt utilizate pentru a alimenta discursul extrem de drept, într-un moment în care Rusia intensifică războiul hibrid în Europa.
context_missing: false