Procurorii DIICOT au descoperit, în timpul perchezițiilor efectuate la locuința lui Călin Georgescu, un document de identificare cu caracter diplomatic. Această descoperire a pus în lumină legătura dintre fostul candidat la prezidențială și o organizație care funcționează ca o clonă a Ordinului de Malta. Documentul ridicat conține detalii care semnalizează o utilizare neautorizată a unor simboluri și titulaturi care nu au validitate oficială în cadrul instituțiilor internaționale recunoscute.
Investigația realizată de Info Sud-Est arată că organizația menționată de Călin Georgescu este inclusă de reprezentanții autentici ai Ordinului de Malta în lista entităților „mimetice”. Aceste grupări folosesc numele, tradiția și simbolurile Ordinului de Malta pentru a induce publicul în eroare. Un detaliu care confirmă această legătură este utilizarea aceleiași grafici eronate pentru termenul „Hospitaller”, o greșeală de scriere prezentă direct pe documentul găsit de procurori în casa lui Georgescu.
Legitimarea prin care Călin Georgescu pretindea statutul de „Cavaler de Malta” este contestată în mod categoric de autorități. Pe lângă această titulatură, documentele sale conțineau și alte titluri precum „senator” și „prior al SUA”. Ordinul Suveran de Malta s-a dezis oficial de acest document și de calitatea de „senator” atribuită de Georgescu. Această situație este de neînțeles, deoarece nici Ordinul Suveran de Malta și nici Republica Malta nu posedă un Senat, parlamentul maltez fiind unicameral.
Această descoperire intervine în contextul reținerii lui Călin Georgescu într-un dosar de înșelăciune care implică sume de peste un milion de euro. Documentele găsite au generat o serie de controverse privind validitatea statutului său și a acestui „ID diplomatic”. Cazul ridică semne de întrebare privind modul în care aceste titulaturi sunt folosite pentru a construi o imagine de autoritate în spațiul public, în ciuda lipsei de recunoaștere oficială.
Fenomenul acestor organizații autointitulate reprezintă o problemă de lungă durată, existând de peste trei decenii. În această „lume paralelă”, persoane implicate în afaceri controversate sau cazuri de fraudă emit documente cu pretinse valențe diplomatice. Această activitate de simulare a statutului oficial a fost observată nu doar în România, ci și în alte jurisdicții, precum Elveția sau Statele Unite ale Americii, unde se folosesc simboluri istorice pentru a obține influență.
Utilizarea unor titluri de nobilitate sau a unor ranguri diplomatice de către entități neînregistrate este o metodă recurentă de fraudă în spațiul public. Aceste organizații mimetice profită de confuzia cetățenilor privind structurile istorice și diplomatice pentru a crea o fațadă de legitimitate. În România, astfel de practici au fost monitorizate anterior, fiind asociate adesea cu tentative de obținere a unor privilegii sau influențe prin prezentarea unor identități false.