Echipa de securitate care îl proteja pe Călin Georgescu a suferit o reducere semnificativă a numărului de personal în urma arestării acestuia. După ce politicianul a fost pus sub anchetă, numărul agenților de pază a scăzut de la aproximativ 12 persoane la doar trei membri. Acești trei oameni rămân în prezent pentru a asigura protecția soției sale, Cristela Georgescu, în contextul dificultăților financiare apărute.
În perioada campaniei electorale, Călin Georgescu era însoțit de o echipă de gărzi de corp cu pregătire militară, condusă de Marin Burcea, fost luptător în cadrul Legiunii Străine. Deoarece Georgescu nu a solicitat paza din partea SPP, echipa privată a fost extinsă pentru a acoperi necesitățile de securitate. Această structură de protecție a ajuns să cuprindă 12 agenți, toți proveniți din structuri militare, pe măsură ce ascensiunea sa politică avansa.
Inițial, agenții de securitate au fost anunțați că își vor păstra locurile de muncă, indiferent de decizia instanței. Totuși, după ce s-a produs arestarea și s-a instituit sechestrul asupra unor sume de bani din conturile politicianului, majoritatea au fost trimiși acasă. Sursele indică faptul că restul echipei ar putea fi chemat din nou la serviciu dacă Georgescu va fi eliberat, având în vedere că decizia de înlocuire a arestului cu arest la domiciliu nu este definitivă.
Procesul penal împotriva lui Călin Georgescu a început după ce un om de afaceri a depus plângere, susținând că a pierdut suma de 1,1 milioane de euro. Acuzațiile vizate de DIICOT vizează constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată. După ce Tribunalul București a respins cererea de arestare preventivă pentru 30 de zile, Curtea de Apel București a dispus arestarea politicianului la sfârșitul lunii septembrie.
Cazul a început cu o reținere de 24 de ore efectuată de procurorii DIICOT la data de 21 septembrie. Această acțiune a urmat după ce instanța a decis trecerea de la controlul judiciar de 60 de zile la arestarea efectivă, după contestarea deciziilor de către procurori. Situația financiară a fost agravată de măsurile de sechestru asupra conturilor, afectând direct capacitatea de a menține întreaga echipă de bodyguarzi activă.
Aceste măsuri juridice de restricționare a libertății și a activității financiare sunt proceduri standard în cadrul investigațiilor de tip DIICOT pentru grupările infracționale. În sistemul juridiciu român, controlul judiciar și arestul preventiv sunt aplicate pentru a preveni influențarea probelor sau fuga suspectului. În acest caz, deciziile instanțelor de la București au determinat schimbarea radicală a modului în care politicianul și familia sa gestionează securitatea personală.