Rectorul Universității București, Marian Preda, a oferit o analiză sociologică asupra creșterii popularității mișcărilor populiste și a tendințelor autoritare în România și la nivel global. În cadrul emisiunii „În fața ta” de la Digi24, acesta a abordat tema apetenței tot mai mari a românilor pentru un eventual regim autoritar, în detrimentul sistemului democratic actual. Preda explică faptul că există întotdeauna o tentație pentru un regim mai simplu, care oferă promisiuni și o iluzie de scăpare de clasa politică actuală.
Analizând spectrul politic național, Marian Preda a subliniat că segmentele de partide precum AUR sau USR nu sunt fenomene complet noi, ci continuări ale unor aripi politice existente anterior. El a menționat că înainte de AUR au existat formațiuni precum România Mare, iar înainte de USR au existat diverse aripi în cadrul PNL sau PD, PDL. Referitor la lideri, acesta l-a numit pe George Simion ca fiind un personaj care este în același timp nou și vechi, făcând politică de mult timp.
Succesul acestor mișcări este strâns legat de crizele economice și sociale care afectează populația. Marian Preda susține că o criză este percepută ca o situație în care vechiul sistem nu mai este eficient, necesitând o schimbare radicală. Cetățenii suferă și plătesc un preț în perioadele de instabilitate, iar acumularea de crize succesive, precum cea COVID, războiul din Ucraina sau revenirea lui Donald Trump la mandat, a amplificat această stare de suferință la nivel micro și macro.
O altă componentă crucială este lipsa răbdării cetățenilor de a accepta costurile necesare pentru stabilitate. Guvernele mondiale au răspuns la crize prin asumarea cheltuielilor la nivel de stat național, entități regionale precum Uniunea Europeană sau sistemul bancar global. Din cauza acestui context, orice propunere populistă care promite ieșirea rapidă din criză devine extrem de atractivă. Oamenii identifică ineficiența sistemelor actuale și caută soluții care să evite costurile transformărilor graduale.
Problema majoră în România este lipsa reformelor accelerate și controlate în perioadele de criză. Marian Preda avertizează că, dacă nu se permit schimbările necesare, se ajunge inevitabil în pragul unei transformări radicale, de tip revoluție. El a ridicat întrebarea dacă excluderea unor partide precum AUR din guvernări nu va duce, în final, la o situație în care aceștia vor deveni majoritari și vor putea schimba chiar Constituția.
Contextul geopolitic și economic actual este marcat de o instabilitate profundă care influențează comportamentul electoratului. Pe lângă conflictele internaționale și crizele de sănătate publică, societatea se confruntă cu o presiune constantă asupra resurselor. Această stare de incertitudine, combinată cu așteptările ridicate față de progresul post-democrației, creează un teren fertil pentru discursul naționalist și pentru promisiunile liderilor care propun soluții simpliste la probleme complexe.