Premierul Luca Niculescu a abordat tema unei eventuale uniri a Republicii Moldova cu România, subliniind că un astfel de proces depinde exclusiv de voința popoarelor implicate. În cadrul primei sale deplasări externe din funcția de prim-ministru, acesta a vizitat Republica Moldova pentru a stabili contacte oficiale. Luca Niculescu a menționat că momentul în care unirea ar putea avea loc este determinat de dorința cetățenilor din ambele state, nu de decizii politice impuse.
În timpul vizitei sale, premierul a evidențiat faptul că obiectivele actuale ale guvernării române se concentrează pe întărirea legăturilor dintre cele două țări. Luca Niculescu a explicat că Bucureștiul urmărește crearea unor punți și a unor conexiuni mai strânse, punând accent pe apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană. Această strategie vizează consolidarea relațiilor bilaterale existente, într-un context în care obiectivele de integrare europeană sunt considerate prioritare pentru stabilitatea regională.
Programul oficial al premierului a inclus o serie de întâlniri de nivel înalt cu liderii de la Chișinău. Luca Niculescu a discutat cu premierul Republicii Moldova, Vasile Tofan, precum și cu președintele Parlamentului, Igor Grosu. De asemenea, acesta a avut o întrevedere cu președinta Republicii Moldova, Maia Sandu. Aceste discuții au avut loc într-un context marcat de preocupările privind securitatea și viitorul țării, intensificate de războiul din Ucraina și presiunile exercitate de Rusia asupra Chișinăului.
Tema unirii a fost abordată anterior și de președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, care a menționat că, deși ar vota pentru unirea cu România într-un referendum, subiectul nu beneficiază de o majoritate în rândul electoratului. Maia Sandu a punctat că sprijinul majoritar din țară este orientat către aderarea la Uniunea Europeană, considerând acest obiectiv ca fiind mai realist pentru protejarea suveranității. Ea a adăugat că Republica Moldova ar fi în siguranță mai mare alături de România.
Discuțiile despre unirea celor două state nu sunt noi, fiind prezente în spațiul public încă de la începutul independenței Republicii Moldova. Maia Sandu a menționat că persoanele care cunosc istoria, inclusiv contextul Pactului Ribbentrop-Molotov, înțeleg de ce această dezbatere persistă. În același sens, Nicușor Dan a declarat în 2025 că România nu va întreprinde acțiuni de unire atâta timp cât cetățenii Republicii Moldova vor menține forma actuală de stat.
Contextul geopolitic actual, marcat de conflictul din Ucraina, a reamplificat discuțiile privind securitatea frontierelor și viitorul Republicii Moldova. Presiunile externe exercitate de Rusia asupra Chișinăului au transformat tema unirii și a integrației europene într-o chestiune de supraviețuire a democrației și a suveranității statului moldovean, influențând direct prioritățile politice ale partenerilor regionali precum România.