Prim-ministrul Luca Niculescu a declarat, marți, în cadrul unei vizite la Chișinău, că procesul de unire dintre România și Republica Moldova este strâns legat de voința cetățenilor de pe cele două maluri ale Prutului. Premierul, care a fost învestit în urmă cu o săptămână, a oferit aceste precizări în cadrul unui interviu acordat pentru TVR Moldova, abordând tema relațiilor bilaterale și a viitorului politic al regiunii.
În timpul discuției, Luca Niculescu a subliniat existența unor legături multiple între cele două state, menționând că dezbaterea privind unirea este una prezentă și care poate apărea chiar și în contexte dificile. Când a fost întrebat dacă unirea poate fi considerată un plan de rezervă pentru Republica Moldova în contextul aspirațiilor europene, premierul a evitat un răspuns direct, dar a oferit o clarificare importantă.
„Eu vă spun foarte clar, se va manifesta dacă și în momentul în care cetățenii din cele două țări îl vor dori”, a afirmat Luca Niculescu. Acesta a explicat faptul că obiectivele actuale ale guvernului sunt orientate spre apropierea României de Republica Moldova și, în același timp, facilitarea procesului de integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană, prin crearea de punți și conexiuni.
Subiectul reunificării a fost deja abordat anterior de președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, care a declarat într-un podcast britanic că ar vota pentru unirea cu România la un eventual referendum. Maia Sandu a susținut că unirea reprezintă o soluție realistă pentru supraviețuirea democrației, sugerând că aceasta ar putea deveni o alternativă în cazul în care procesul de aderare la UE ar stagna.
În acest context, datele furnizate de un sondaj iData arată o divergență în opinia publică: 41% dintre cetățenii Republicii Moldova susțin unirea cu România, în timp ce pe malul drept al Prutului susținerea acestui proiect este de aproximativ 72%. Această situație reflectă complexitatea socială a unei decizii care, după cum subliniază liderii, trebuie să pornească de la alegerea directă a populației.
Discuțiile despre integrarea regională și relația cu instituțiile externe rămân teme centrale în spațiul public, influențând direcția politică a ambelor state. Deciziile privind suveranitatea și formele de guvernământ sunt adesea puse în balanță cu procesele de aderare la structuri internaționale, precum Uniunea Europeană, în contextul stabilității democratice din regiune.