Sociologul Marian Preda a analizat tendințele politice actuale, subliniind că alegerea unor partide considerate extremiste de către cetățeni este motivată de o percepție eronată. Conform acestuia, opțiunea pentru astfel de forțe oferă alegătorilor o iluzie frumoasă a faptului că pot scăpa de clasa politică actuală. Această clasă de oameni este descrisă ca fiind una care s-a baricadat în instituții și a închis zonele de intrare pentru alți actori.
În cadrul unui interviu pentru Digi 24, Marian Preda a explicat faptul că există o tentativă constantă de a promite soluții rapide prin regimuri dictatoriale. El menționează că pentru unii oameni va exista întotdeaurea tentația de a opta pentru un regim de acest tip. Această dorință este alimentată de promisiuni care par atractive în fața unei clase politice de care societatea s-a săturat deja, dar care controlează procesele decizionale.
Analizând contextul global, sociologul susține că bătălia actuală se desfășoară între democrația, care necesită o revizuire, și autoritarismul. Marian Preda a indicat faptul că regimurile autoritare încurajează ideea unui despot luminat sau a unor figuri de tip Putin sau Nicolae Ceaușescu. Acesta a subliniat dificultatea de a scoate cetățenii din zona de influență a acestor idei, menționând că există milioane de români care ar vota în orice circumstanțe pentru astfel de lideri.
Pe lângă problema extremismului, Marian Preda a observat că nici alegătorii care nu susțin partidele radicale nu sunt mulțumiți de actuala clasă politică din România. Totodată, sociologul a abordat și tema suveranismului în rândul românilor din diaspora. El a explicat că mulți dintre aceștia au plecat din țară din cauza sărăciei și nu sunt integrați, trăind în enclave și fiind nemulțumiți de nivelul de trai scăzut și de lipsa succesului în străinătate.
În ceea ce privește evoluția politică internă, Marian Preda a observat că pe spectrul politic nu au mai apărut oameni cu adevărat noi de mult timp. Ultimul val semnificativ de schimbare a fost perioada lui Traian Băsescu, moment în care mulți tineri au început să intre în politică. Această perioadă a permis ocuparea funcțiilor din administrația locală de către o nouă generație, spre deosebire de situația actuală de baricadare a instituțiilor.
Fenomenul de polarizare și căutarea unor soluții radicale reflectă o criză de încredere profundă în mecanismele democratice de guvernare. Această stare de nemulțumire socială poate facilita trecerea de la sistemele reprezentative la modele de conducere centralizate, unde puterea este concentrată în mâinile unor lideri puternici, schimbând fundamental modul în care funcționează statul și relația dintre cetățean și autorități.