Președintele Nicușor Dan a desemnat luni, 5 octombrie, pe Luca Niculescu candidat pentru funcția de prim-ministru. Această decizie a fost luată în urma unei runde de consultări de aproximativ șase ore desfășurate cu partidele și formațiile parlamentare. Desemnarea reprezintă a patra tentativă a șefului statului de a identifica o figură capabilă să formeze un Guvern în ultimele cinci luni, după eșecurile înregistrându-se cu Eugen Tomac, Adrian Veștea și Siegfried Mureșan.
Nicușor Dan a explicat faptul că alegerea lui Luca Niculescu a fost dictată de necesitatea de a avea o persoană cu șanse reale de a întruna o majoritate parlamentară. Candidatul desemnat are libertatea de a decide dacă formula de guvern va fi una de natură politică sau tehnocrată, în funcție de discuțiile aprofundate cu partidele. Președintele a subliniat că este esențial ca România să aibă un executiv funcțional în termen imediat pentru a putea aborda rectificarea bugetară și bugetul pentru anul viitor.
Evoluția economică a fost invocată ca un motiv urgent pentru rezolvarea blocajului politic actual. Nicușor Dan a menționat că prelungirea incertitudinii afectează cursul de schimb al leului, dobânzile la credite și investițiile care așteaptă finalizarea acestei etape. Președintele a oferit garanția că un guvern condus de Luca Niculescu va menține direcția pro-occidentală a țării și va respecta toate țintele financiare și angajamentele asumate de România la nivel internațional.
În procesul de consultare, diverse partide au prezentat propuneri diferite. PSD a propus funcția de premier pentru Sorin Grindeanu, în timp ce Uniți pentru România a susținut pe fostul premier Victor Ponta. PNL nu a oferit o propunere fermă, dar a indicat că va analiza desemnarea făcută de președinte. UDMR a transmis că este puțin probabil să intre în Executiv, dar ar putea susține o formulă guvernamentală construită în jurul PSD, cu sprijinul PNL.
Blocajul politic a început după ce Cabinetul Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură pe 5 mai 2026. Ulterior, propunerea lui Adrian Veștea a primit 189 de voturi pentru, iar cabinetul lui Siegfried Mureșan a obținut 182 de voturi, deși pentru învestire este necesar un minim de 233 de voturi. Aceste eșecuri au dus la o perioadă lungă de instabilitate, în care președintele a încercat repetat să găsească o soluție de guvernare acceptată de Parlament.
În contextul actual, România se află într-o etapă de evaluare tehnică pentru aderarea la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. Aceasta este considerată cel mai important proiect de după aderarea la NATO și la Uniunea Europeană. Obiectivul de integrare în acest club al democrațiilor dezvoltate a necesitat, în ultimii patru ani, un efort comun din partea partidelor politice și a instituțiilor administrației centrale și locale.