Președintele Nicușor Dan a desemnat luni, 5 octombrie, pe Luca Niculescu pentru funcția de prim-ministru al României. Decizia a fost luată în urma unor consultări politice desfășurate la Palatul Cotroceni cu partidele și formațiunile parlamentare. Luca Niculescu, care ocupă în prezent funcția de secretar de stat în MAE, a primit mandatul oficial de a forma noul Guvern, încercând să rezolve blocajul politic de la nivel central.
Nominalizarea lui Luca Niculescu reprezintă a patra încercare de a forma un guvern cu puteri depline, după ce Guvernul Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură pe 5 mai. Președintele a explicat alegerea acestui candidat prin dorința de a asigura stabilitatea necesară pentru obiectivele naționale. „Am ales persoana care are cele mai mari șanse să întrunească o majoritate”, a declarat Nicușor Dan în cadrul conferinței de presă de la Cotroceni.
Nicușor Dan a subliniat importanța acestui moment pentru parcursul extern al țării, menționând că România trebuie să facă saltul pe care aderarea la OCDE îl permite. Luca Niculescu a confirmat că acceptă această nouă responsabilitate, precizând că este conștient de dificultatea momentului prin care trece statul. Candidatul a fost prezentat alături de președinte imediat după finalizarea rundelor de discuții cu liderii partidelor parlamentare.
Înainte de această decizie, pe masa președintelui se aflau și alte variante, precum un guvern minoritar condus de Sorin Grindeanu sau un premier independent. Lista de posibile nume includea anterior persoane precum Alexandru Nazare, Leonardo Badea sau Eugen Tomac. Alegerea lui Luca Niculescu vine într-un context de presiune politică, având în vedere că alte propuneri, precum cea a lui Siegfried Mureșan, nu au reușit să obțină numărul necesar de voturi.
Situația politică actuală este marcată de o aritmetică parlamentară dificilă, în condițiile în care Nicușor Dan a exclus participarea AUR la guvernare. Partide precum USR au cerut alegeri anticipate, în timp ce PNL și UDMR au avut poziții divergente privind posibilele coaliții. Obiectivul principal rămâne obținerea celor 233 de voturi necesare în Parlament pentru a putea debloca funcționarea instituțiilor statului și a asigura continuitatea administrativă.
Această nominalizare are loc într-un moment de vigilență financiară, după ce agenția S&P Global Ratings a menținut ratingul României la BBB-/A-3, păstrând însă o perspectivă negativă. Agenția a avertizat că un proces prelungit de formare a guvernului, care ar putea împiedica reducerea deficitului bugetar, poate duce la scăderea ratingului de credit. România se confruntă cu un deficit bugetar estimat la 7,9% în 2025, după cel de 9,3% înregistrat în 2024.