Parlamentul European urmează să discute miercuri evoluția negocierilor privind următorul buget pe termen lung al Uniunii Europene. Această sesiune de lucru vine după ce eurodeputații și-au prezentat solicitările oficiale încă din aprilie anul trecut. Discuțiile vizează cadrul financiar multianual (CFM) pentru perioada 2028-2034, un document esențial pentru direcția strategică a blocului european în următorul deceniu.
În poziția sa adoptată în aprilie, Parlamentul a cerut o creștere de aproximativ 10% față de propunerea Comisiei din iulie 2025. Această suplimentare de fonduri este destinat sprijinirii unor priorități critice, precum apărarea și securitatea, creșterea competitivității, precum și implementarea politicilor de coeziune și a agriculturii bazate pe tratate. Deputații consideră că aceste direcții necesită resurse financiare robuste pentru a fi realizate eficient.
Pentru a reduce presiunea asupra contribuțiilor directe ale guvernelor statelor membre, Parlamentul propune introducerea unor noi surse de venituri pentru bugetul comun. Printre măsurile identificate se numără o taxă pe serviciile digitale, o taxă pe jocurile de noroc online și o taxă pe câștigurile de capital din criptoactive. De asemenea, se propune o extindere a mecanismului de ajustare a carbonului la frontieră (CBAM) pentru a asigura venituri suplimentare.
Există însă divergențe majore între instituțiile europene, proiectul de poziție al președinției cipriote propunând o reducere de 2% față de propunerea Comisiei. Coraportorii Siegfried Mureșan și Carla Tavares au avertizat că un buget mai mic va obliga statele membre să gestioneze provocările separat la nivel național, ceea ce va genera probabil costuri mai mari. Prezentarea cadrului de negociere al președinției iraniene este așteptată la începutul acestei luni.
Siegfried Mureșan și Carla Tavares au susținut că un buget ambițios nu implică automat contribuții mai mari din partea țărilor UE. Dacă se ajunge la un acord privind resursele proprii autentice, bugetul ar putea menține sau chiar reduce contribuțiile reale ale statelor membre, luând în calcul inflația și creșterea economică. Aprobarea acestui cadru financiar necesită votul cu majoritatea absolută a eurodeputaților.
Procesul de negociere a cadrului financiar multianual este unul complex, implicând echilibrul dintre suveranitatea bugetară a statelor membre și necesitatea de finanțare a proiectelor comune de la nivel central. Deciziile luate în această etapă vor determina capacitatea Uniunii Europene de a răspunde la crize de securitate și de a susține tranziția economică fără a suprasolicita bugetele naționale ale fiecărui stat implicat.