Premierul Ungariei, Péter Magyar, a criticat dur gestionarea finanțelor publice din România, folosind țara drept un exemplu negativ în cadrul unui discurs susținut în fața Parlamentului de la Budapesta. Liderul ungar a avertizat că deficitele bugetare excesive, corupția și risipa banilor publici reprezintă riscuri majore care pot împinge statele europene într-o criză financiară profundă. Magyar a invocat situația României pentru a justifica implementarea unor măsuri de austeritate bugetară, în paralel cu introducerea unor noi cheltuieli sociale.
În cadrul declarațiilor sale, Péter Magyar a indicat explicit România și Franța ca exemple ale consecințelor pe termen lung ale cheltuielilor publice necontrolate. „Exemplele Franței și României arată exact unde se ajunge atunci când un guvern nu reușește, ani la rând, să țină sub control cheltuielile excesive, corupția și furtul”, a declarat premierul ungar. Aceste afirmații vin într-un moment în care autoritățile de la București încearcă să reducă deficitul bugetar și să restabilească echilibrele fiscale după o perioadă de instabilitate politică.
Situația financiară a României este marcată de un deficit bugetar care depășește limitele impuse de Uniunea Europeană. Conform prognozei Comisiei Europene, deficitul României ar putea ajunge la 7,9% din PIB în 2025, după ce în 2024 a fost de 9,3% din PIB. Deși pentru anul 2026 se estimează o scădere la 6,2% din PIB, nivelul rămâne considerabil peste pragul de 3% stabilit de regulile fiscale europene, ceea ce pune o presiune constantă asupra deciziilor Guvernului.
În contrast cu provocările românești, guvernul condus de Péter Magyar și-a propus o strategie de reducere a deficitului de la aproximativ 7,5% din PIB în 2026 la 4,9% în 2027. Planul presupune un echilibru dificil între austeritate și promisiuni electorale, incluzând cheltuieli sociale de peste 2.000 de miliarde de forinți. Aceste sume vor fi direcționate către majorări ale pensiilor de 449 de miliarde de forinți și creșteri salariale în sectorul public de 677 de miliarde de forinți.
Pentru a finanța aceste măsuri și a atinge țintele fiscale, Péter Magyar mizează pe venituri suplimentare și pe reducerea risipei din sectorul public. Propunerile includ un impozit pe avere, majorarea taxelor pentru companiile energetice și creșterea impozitului pe profit de la 9% la 11% pentru firmele cu cifre de afaceri anuale de peste 500 de milioane de euro. Premierul estimează că limitarea corupției și a cheltuielilor excesive ar putea genera economii echivalente cu 1,5% din PIB.
Obiectivul final al Ungariei este reducerea deficitului sub pragul de 3% din PIB până în 2030, pentru a pregăti adoptarea monedei euro, proces estimat de analiști pentru perioada 2032 sau 2033. Această strategie de consolidare fiscală este esențială pentru stabilitatea economică pe termen lung și pentru încrederea investitorilor în regiune. În acest context, disciplina bugetară devine un instrument critic de protecție împotriva instabilității financiare globale.