Premierul Republicii Moldova, Vasile Tofan, a introdus joi în dezbaterea publică un proiect major de reorganizare administrativ-teritorială a țării. Această inițiativă vizează transformarea structurii actuale de guvernare locală prin trecerea de la modelul bazat pe raioane la unul centrat pe regiuni de dezvoltare. Propunerea este prezentată ca o schimbare structurală necesară pentru eficientizarea administrației statului și a modului în care resursele sunt gestionate la nivel local.
Planul de reorganizare prevede înlocuirea actualelor treizeci și două de raioane cu doar trei regiuni de dezvoltare, identificate sub denumirile de Nord, Centru și Sud. În cadrul acestui nou sistem, cele treizeci și două de consilii raionale existente vor fi înlocuite de trei consilii regionale. Aceste noi instituții vor avea rolul de a elabora strategii și de a implementa proiecte cu caracter regional, punând un accent deosebit pe investițiile în infrastructura țării.
Conform declarațiilor făcute de Vasile Tofan în cadrul unei conferințe de presă, scopul central al reformei este consolidarea primăriilor. Premierul a explicat faptul că puterea locală trebuie să fie cât mai aproape de cetățeni, oferind primăriilor mai multe resurse și capacitate reală de a rezolva problemele comunității, precum drumurile, apa, transportul sau construcția de grădinițe. Pentru a facilita acest transfer de putere către nivelul local, nivelul intermediar de guvernare trebuie să fie simplificat.
În ceea ce privește statutul unor localități specifice, proiectul prevede menținerea statutului actual pentru Chișinău și Bălți. De asemenea, UTA Găgăuzia va păstra statutul său special, fără a fi afectată de această restructurare a regiunilor. O schimbare importantă este cea care îl vizează pe Taraclia, care va fi organizat într-un municipiu de nivel 2. Serviciile publice, care în prezent sunt coordonate de administrațiile raionale, vor trece sub gestiunea administrației centrale sau a administrațiilor locale.
Această reorganizare administrativ-teritorială vizează o schimbare profundă a modului în care statul interacționează cu teritoriul. Prin reducerea numărului de unități administrative de la treizeci și două de raioane la trei regiuni, guvernul urmărește o centralizare a deciziilor strategice la nivel regional, lăsând în același timp responsabilitatea execuției imediate în mâinile primăriilor. Această tranziție ar putea influența modul în care sunt alocate fondurile pentru dezvoltarea infrastructurii locale.
În Republica Moldova, sistemul de administrare teritorială a fost construit pe baza raioanelor, care au funcționat ca unități de bază pentru managementul local și serviciile publice. Trecerea către regiuni de dezvoltare reprezintă o încercare de a alinia structura administrativă la modele de management regional, vizând creșterea eficienței în utilizarea resurselor și îmbunătățirea capacității de implementare a proiectelor de investiții la nivel de comunitate.