Florin Manole, propus de PSD pentru funcția de ministru al Muncii în viitorul Guvern condus de Luca Niculescu, a anunțat necesitatea elaborării unei noi legi a salarizării pentru angajații din sectorul public. Social-democratul a subliniat că reforma trebuie continuată, însă documentul trebuie construit pe baze solide. Acesta a menționat că procesul de legislație va necesita o abordare diferită față de proiectul discutat anterior, care a declanșat dispute majore.
Florin Manole a explicat că subiectul necesită discuții prealabile cu premierul desemnat, având în vedere impactul masiv asupra bugetului de stat. Reforma nu este o temă exclusivă a Ministerului Muncii, deoarece afectează numeroase categorii profesionale din sistemul public. „Nu aș vrea să înaintez termene și chestiuni foarte concrete înainte de discuția cu prim-ministrul desemnat, pentru că asta nu este doar o temă de Ministerul Muncii. Este o temă care are un impact semnificativ în societate, în sisteme precum sănătate, educație, apărare și ordine publică, peste tot unde lucrează bugetari”, a declarat acesta.
Strategia propusă de social-democrat implică o consultare directă a angajaților din domeniile vizate. Florin Manole susține că noile reguli trebuie construite împreună cu profesioniștii care cunosc particularitățile fiecărui domeniu, precum sănătatea, educația sau ordinea publică. Aceștia sunt cei care înțeleg cel mai bine hățișul legislativ existent. Totuși, pentru moment, nu a fost prezentată nicio formulă concretă de calcul a salariilor sau un calendar pentru adoptarea acestui nou document.
Proiectul anterior a fost marcat de o instabilitate legislativă și de opoziția sindicatelor. Pe 21 iulie 2026, Curtea de Apel București a admis cererea Federației Sanitas, suspendând procedura de elaborare a proiectului publicat anterior de Ministerul Muncii. Această decizie a venit după ce sindicatele au contestat modul de consultare. În acea perioadă, ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a anunțat că instituția va contesta soluția din motive procedurale, invocând lipsa citării.
Conflictul s-a concentrat pe modificarea valorii de referință pentru calculul salariilor de bază, care a scăzut de la 4.325 de lei la 4.000 de lei în variantele discutate. De asemenea, proiectul prevedea o grilă cu 12 grade salariale și plafonarea sporurilor la 20%. Sindicatul Național Forța Legii a respins aceste propuneri, amențând cu grevă generală. Aceștia au criticat mecanismul de protejare a veniturilor, susținând că acesta ar putea bloca majorările salariale pe termen lung.
În sectorul educației, federațiile sindicale au cerut respingerea proiectului, invocând nerespectarea angajamentelor asumate după greva generală din 2023. Tensiunile au fost alimentate și de discrepanțele dintre principiile anunțate pentru salarizarea debutanților și grilele propuse ulterior. Această situație de blocaj legislativ și social subliniază complexitatea reformei salarizării în sistemele publice din România.