Republica Moldova pregătește o reorganizare profundă a administrației publice locale de nivelul II, care va schimba radical harta administrativă a țării. Conform conceptului prezentat de autorități, actualele 32 de raioane vor fi eliminate și transformate în trei mari regiuni: Nord, Centru și Sud. Această schimbare majoră vizează restructurarea modului în care statul este organizat pe teritoriul său, cu scopul de a eficientiza procesele de guvernare locală.
În cadrul acestui nou model, anumite localități vor beneficia de un statut diferit față de restul țării. Taraclia va trece de la statutul de raion la cel de municipiu de nivelul II, în timp ce Chișinău și Bălți vor rămâne neschimbate, păstrându-și statutul actual. De asemenea, Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia (UTAG) va menține statutul său special, fără a fi integrată în noile structuri regionale propuse de guvern.
Obiectivul principal declarat al acestei reforme este reducerea birocrației și a costurilor administrative generate de actualul sistem. Autoritățile susțin că resursele financiare cheltuite în prezent pentru funcționarea celor 32 de raioane vor fi redirecționate către nevoile directe ale comunităților. Mesajul central al prezentării conceptului este că puterea locală nu trebuie să aibă intermediari, ci trebuie să fie în mâinile primarilor, care vor deveni actori mai puternici.
Noile regiuni vor avea un rol de coordonare și vor susține dezvoltarea regională, fără a presta servicii publice directe către cetățeni. Competențele actuale ale raioanelor vor fi redistribuite: unele vor fi transferate către primării, iar altele vor trece sub controlul structurilor teritoriale ale autorităților administrației publice centrale. Domenii precum educația și asistența socială sunt printre cele care vor trece prin acest proces de transfer de responsabilități.
Autoritățile oferă asigurări că această reorganizare nu va duce la dispariția serviciilor publice din localități. Deși aparatul administrativ de la nivel regional va fi redus și va avea echipe mai compacte, ghișeele și actele necesare cetățenilor vor rămâne disponibile în teritoriu. Primăriile vor primi mai multe resurse și competențe pentru administrarea bunurilor locale, în timp ce regiunile se vor concentra pe atragerea fondurilor pentru proiecte de dezvoltare.
Această mișcare de restructurare administrativă se înscrie într-un context de încercare de optimizare a resurselor statului. În Republica Moldova, gestionarea eficientă a administrației publice locale este un subiect constant de dezbatere, având un impact direct asupra modului în care fondurile publice sunt utilizate pentru dezvoltarea infrastructurii și a serviciilor de bază oferite populației la nivel de comunitate.