Republica Moldova pregătește o reformă administrativ-teritorială majoră care vizează reducerea numărului de unități de administrare locală. În cadrul acestui proces, cele 32 de consilii raionale actuale vor fi eliminate, fiind înlocuite de trei regiuni administrative principale. Schimbarea este programată să intre în vigoare după următorul scrutin local, în anul 2027, marcând o transformare profundă a structurii de guvernare locală din țara vecină.
Noua structură va include regiunile Nord, Centru și Sud, care vor cuprinde teritoriile a 31 de raioane. În acest nou model, municipiul Taraclia va fi reorganizat ca unitate administrativ-teritorială de nivelul II, având un statut distinct pentru a proteja particularitățile etnoculturale și lingvistice ale zonei. Pe de altă parte, municipiile Chișinău și Bălți vor menține statutul lor actual de unități de nivelul al doilea, rămânând separate de noile regiuni.
Conform conceptului Guvernului de la Chișinău, noile regiuni vor avea rolul de a susține dezvoltarea regională și de a facilita cooperarea între primării. Acestea vor funcționa ca promotori direcți pentru accesarea programelor europene de coeziune și dezvoltare regională. Importante sunt însă precizările oficiale privind serviciile publice: ghișeele și actele vor rămâne în localități, fiind asigurate de primării sau de structurile centrale, regiunile concentrându-se pe planificarea investițiilor.
Reforma a generat deja controverse politice și temeri în rândul experților. Igor Dodon, liderul PSRM, a criticat decizia, susținând că reorganizarea în trei regiuni contravine Constituției și principiilor autonomii locale. De asemenea, există îngrijorări privind posibila mutare a puterii politice către noile centre și riscul ca propaganda rusă să prezinte reforma ca pe o măsură impusă de Bruxelles. Experții avertizează și asupra riscului de a repeta experiența județelor, care au fost abandonate după revenirea Partidului Comunist la putere.
În ceea ce privește aspectul juridic, Dumitru Ciorici, purtătorul de cuvânt al Guvernului, a susținut că reforma nu desființează nivelul II al administrației, ci îl transformă. El a explicat că noile unități vor avea consilii alese direct de cetățeni, respectând astfel prevederile constituționale. Această mișcare vine după ce, la finalul primei etape a reformei, autoritățile au raportat că 561 de primării, adică aproximativ 63%, au finalizat cu succes procesul de amalgamare voluntară.
Această transformare administrativă se înscrie într-un context de încercări anterioare de reorganizare în Republica Moldova. La sfârșitul anilor '90, țara a trecut printr-o reorganizare în care raioanele au fost transformate în zece unități de nivelul al doilea, însă acest sistem a fost desființat în 2001, odată cu preluarea puterii de către Partidul Comuniștilor, revenindu-se la structura pe raioane.