Republica Moldova pregătește o transformare radicală a structurii sale administrative, renunțând la sistemul de raioane de model sovietic. Premierul Vasile Tofan a anunțat joi reorganizarea țării în trei mari regiuni, o măsură menită să reducă birocrația și să consolideze primăriile. Noua structură vizează transformarea modului în care statul gestionează resursele și oferă servicii cetățenilor, eliminând intermediarii care au dominat administrația locală de decenii.
Noua împărțire teritorială include Regiunea Nord, care va cuprinde 11 raioane cu sediul la Bălți, însă municipiul Bălți va rămâne o unitate separată. Regiunea Centru va integra 13 raioane, având sediul la Chișinău, dar capitala va fi menținută ca entitate administrativă distinctă. Regiunea Sud va include 7 raioane, cu centrul de comandă la Cahul. În acest nou sistem, Autonomia Găgăuză își păstrează statutul special, iar raionul Taraclia va fi promovat la rangul de municipiu de nivelul II.
Obiectivul principal al premierului Vasile Tofan este implementarea conceptului de „stat mic”, prin reducerea numărului de instituții și a costurilor de funcționare. Reforma vizează o scădere drastică a numărului de primării, de la 898 la aproximativ 292 de unități, asigurându-se că nicio primărie nu va avea mai puțin de 3.000 de locuitori. Această mișcare este gândită pentru a crea echipe compacte și profesioniste, sporind atractivitatea țării pentru investitorii străini prin debirocratizarea sistemului.
Serviciile publice, precum educația, asistența socială, sănătatea sau poliția, vor fi gestionate de instituțiile centrale prin structurile lor teritoriale, pentru a rămâne aproape de cetățeni. Deși raioanele își pierd rolul de administrare directă, facilitățile precum bibliotecile, școlile sau centrele de tineret vor rămâne în localitățile actuale. Premierul a subliniat că puterea și resursele vor fi transferate către primării, deoarece acestea cunosc cel mai bine nevoile locale de transport, apă sau infrastructură.
Impactul financiar al reformei este semnificativ, având în vedere că bugetul celor 32 de raioane în 2025 a însumat 9 miliarde de lei moldovenești. Această sumă reprezintă aproximativ 2,54% din PIB-ul țării, dintre care 77% au fost direcționate către educație. Economiile vor fi realizate prin reducerea aparatului administrativ și eliminarea structurilor care își dublează atribuțiile. La alegerile din 2027, cetățenii vor vota pentru consiliul local, primar și consiliul regional.
Procesul de regionalizare este susținut de Congresul Autorităților Locale din Moldova, însă directorul executiv al CALM, Viorel Furdui, a avertizat asupra importanței clarificării competențelor și finanțării. Este esențial ca noile regiuni să nu devină noi structuri de control politic sau administrativ asupra primăriilor. Pachetul legislativ este așteptat în Parlament în toamna acestui an, pentru a permite aplicarea noii organizări în cadrul următorului proces electoral local.