Guvernul Republicii Moldova propune o schimbare radicală a structurii de administrare a teritoriului, renunțând la modelul de raioane moștenit din perioada sovietică. Premierul Vasile Tofan a prezentat joi proiectul de reformă care vizează desființarea actualelor 32 de raioane. Această inițiativă legislativă urmărește o reorganizare profundă a modului în care statul gestionează administrația locală și regională pe întreg teritoriul țării.
Conform noilor prevederi, cele 32 de raioane vor fi înlocuite de trei regiuni și de municipiul Taraclia. În ceea ce privește marile orașe, municipiile Chișinău și Bălți vor menține statutul lor actual, în timp ce UTA Găgăuzia va păstra statutul special de care dispune deja. Structura regională va fi împărțită astfel: Bălți va servi drept reședință pentru Regiunea Nord, Chișinău va fi centrul Regiunii Centru, iar Cahul va administra Regiunea Sud.
Vasile Tofan a explicat faptul că trecerea de la 32 de administrații regionale la doar 3 regiuni are scopul de a susține dezvoltarea regională și de a facilita cooperarea între primării. Premierul a subliniat că scopul principal al acestei transformări este reducerea numărului de funcționari și combaterea birocrației excesive. Guvernul dorește formarea unor echipe de lucru compacte și profesioniste, care să asigure o productivitate sporită în cadrul administrației publice.
În ceea ce privește serviciile publice, Vasile Tofan a asigurat cetățenii că acestea nu vor fi eliminate, ci redistribuite. Serviciile gestionate anterior de raioane, precum asistența socială și educația, vor fi transferate către primării sau către structurile teritoriale ale autorităților centrale. Premierul a precizat că primăriile vor primi mai multe responsabilități și fonduri, iar ghișeele și actele necesare oamenilor vor rămâne disponibile în localități, nu vor fi preluate de regiuni.
Resursele financiare care erau anterior direcționate către administrarea celor 32 de raioane vor fi acum alocate direct nevoilor comunităților locale. Vasile Tofan a susținut că regiunile nu vor presta servicii publice directe, ci acest rol va aparține primăriilor, operatorilor competenți și structurilor de administrație publică centrală. Această mutare a fondurilor este văzută ca un pas esențial pentru o gestionare mai eficientă a bugetelor locale și regionale.
Proiectul de reformă administrativ-teritorială reprezintă o tentativă de modernizare a statului prin eliminarea unor structuri de guvernare considerate învechite. Pachetul legislativ necesar pentru implementarea acestor schimbări majore urmează să fie trimis către Parlament în toamna anului 2026. Această tranziție va marca o despărțire de sistemul de organizare a teritoriului impus în trecut, orientând administrația către un model de dezvoltare regională mai compact și mai performant.