Echipa de bodyguarzi care îl proteja pe Călin Georgescu ar urma să treacă printr-o restructurare majoră în urma arestării fostului candidat la președinție. Deși membrii echipei ar fi fost anunțați anterior că își vor păstra posturile, deciziile luate după reținerea politicianului au dus la o schimbare a componenței grupului de protecție. Această măsură intervine într-un moment de incertitudine juridică pentru Călin Georgescu, aflat în proces la instanțele din București.
Înainte de ascensiunea sa politică, Călin Georgescu era însoțit de o echipă de gărzi de corp cu pregătire militară, condusă de Marin Burcea, un fost luptător în cadrul Legiunii Străine. Din cauza lipsei de încredere în discreția celor desemnați de SPP să îl protejeze în timpul campaniei electorale, politicianul nu a solicitat paza oficială. Astfel, echipa de securitate privată a fost extinsă, ajungând la un număr de 12 persoane, toate provenite din structuri militare.
După ce Curtea de Apel București a dispus arestarea lui Călin Georgescu, situația personalului de pază s-a schimbat radical. Deși inițial s-a menționat că agenții vor rămâne la post, sursele au indicat că, după arestare și sechestrarea unor sume de bani din conturile politicianului, doar trei dintre oamenii de pază au fost păstrați la serviciu. Acești trei membri au fost însărcinați exclusiv cu asigurarea securității pentru Cristela Georgescu, în timp ce restul echipei a fost trimis acasă.
Procesul penal împotriva lui Călin Georgescu a început după ce un om de afaceri a depus plângere, susținând că a pierdut aproximativ 1,1 milioane de euro într-o schemă de finanțare pentru o afacere cu metale prețioase. Procurorii de la DIICOT l-au acuzat pe politician de constituirea unui grup infracțional organizat și de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată. După o perioadă de control judiciar, Curtea de Apel București a dispus arestarea, deși Tribunalul București a încercat ulterior să înlocuiască măsura cu arest la domiciliu.
Situația juridică a lui Călin Georgescu rămâne în evoluție, deoarece decizia Tribunalului București privind arestul la domiciliu nu este executorie. Ultimul cuvânt va aparține din nou Curții de Apel București, care urmează să judece contestația depusă de DIICOT la decizia instanței de primă instanță. În acest interval, echipa de bodyguarzi ar putea fi reactivată integral imediat ce politicianul va fi eliberat din detenție, revenind la structura de 12 oameni de securitate.
Cazul este unul complex, deoarece procesul de arestare a urmat o serie de decizii contradictorii ale instanțelor din București. De la controlul judiciar de 60 de zile acordat inițial de Tribunalul București, la cererea DIICOT de arestare preventivă pentru 30 de zile, până la decizia finală de arestare a Curții de Apel. Această succesiune de măsuri juridice a influențat direct și modul în care echipa de protecție a fost organizată și gestionată în perioada de detenție.