România începe astăzi discuțiile oficiale cu reprezentanții agenției Standard & Poor’s pentru evaluarea ratingului de țară, într-un context marcat de instabilitate politică. Începând cu ora 16:00, premierul interimar Ilie Bolojan va purta întâlniri cu delegația agenției, care analizează situația economică a țării. Verdictul final al S&P este programat pentru data de 2 octombrie, fiind ultima dintre cele trei mari agenții de rating care realizează evaluări în această toamnă, după ce Fitch și Moody’s au finalizat deja procesul.
Evaluarea actuală a S&P pentru România este de „BBB-” pentru datoria pe termen lung și „A-3” pentru datoria pe termen scurt, având o perspectivă negativă. Această poziționare plasează țara la ultima treaptă a categoriei recomandate investițiilor, ceea ce înseamnă că o singură retrogradare ar trimite România în categoria speculativă, cunoscută sub denumirea de „junk”. Deși execuția bugetară oferă argumente pentru menținerea ratingului, lipsa unui guvern cu puteri depline după patru luni de criză pune presiune pe credibilitatea autorităților.
Delegația agenției va analiza datele despre inflație, puterea de cumpărare și capacitatea viitorului guvern de a continua corecția fiscală. Întâlnirile vor include prezența ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare, a directorului general al Trezoreriei Statului, Ștefan Nanu, și a consilierului onorific al premierului, Ionuț Dumitru. Agenția urmărește în special dacă măsurile de reducerea deficitului vor fi menținute și dacă se poate construi un buget credibil pentru anul viitor, în ciuda incertitudinii politice actuale.
Din punct de vedere economic, evoluția deficitului poate servi drept argument în favoarea României. După primele șapte luni din 2026, deficitul bugetar a scăzut la 2,34% din PIB, comparativ cu 3,99% în aceeași perioadă a anului 2025, reprezentând o diferență de peste 28 de miliarde de lei. Totuși, economistul Ionuț Dumitru a subliniat că agențiile urmăresc implicațiile crizei politice asupra consolidării fiscale, nu confruntările în sine, iar riscul major rămâne legat de formarea unui guvern și de pregătirea bugetului pentru 2027.
O eventuală retrogradare ar avea repercusiuni directe asupra economiei și asupra bugetului de stat. Costurile de finanțare ar crește, deoarece statul ar trebui să ofere randamente mai mari pentru a convinge investitorii străini, ceea ce ar putea reduce fondurile disponibile pentru spitale, școli sau drumuri. De asemenea, presiunea asupra leului ar putea crește, influențând costul importurilor de energie, alimente sau carburanți. În primele șapte luni, cheltuielile statului cu dobânzile au depășit deja 40 de miliarde de lei, în creștere cu peste 26%.
Situația ratingului de țară este un indicator critic pentru atracția capitalului străin și pentru stabilitatea fiscală pe termen lung. În perioade de incertitudine, investitorii tind să își retragă fondurile, ceea ce poate duce la deprecierea monedei naționale și la creșterea costurilor creditelor. Menținerea calificativului de „investment grade” este esențială pentru a asigura finanțarea necesară statului român, în special atunci când resursele interne nu sunt suficiente pentru a acoperi necesarul de capital.